Controlul ginecologic dezbrăcat de… secrete

Discuția cu medicul ginecolog (sau anamneza, cum este ea numită medical) constă într-o serie de întrebări pe care medicul ți le pune pentru a afla istoricul tău medical, istoricul medical al familiei tale, stilul tău de viață, care este problema care te-a adus la el, ce alte investigații și analize ai mai efectuat până acum în legatură cu problema respectivă.

Ce întrebări ar putea să îți pună medicul ginecolog:

• Când ai avut ultima menstruație?
• Alte întrebări despre menstruația ta: cât durează? La ce interval vine? Este abundentă sau nu? Ai dureri la menstră sau nu?
• Ai fost vreodată gravidă? Daca da, ai avut întreruperi de sarcină? Ai avut nașteri? Daca da, cum ai născut? Cum a decurs sarcina?
• Folosești metode de contracepție?
• Fumezi?
• Când ai fost ultima oară la ginecolog?
• Ești alergică la ceva?
• Ai vreo problemă de sănătate? Dacă da, când a debutat? Iei vreun tratament?
• Ai avut vreodată vreo intervenție chirurgicală?
• Cineva din familia ta suferă de vreo afecțiune?
• și lista poate continua…

Ce trebuie să faci tu?

• Pai în primul rând trebuie să răspunzi foarte sincer la toate întrebările, pentru că este în interesul tău ca medicul să știe cât mai multe lucruri despre tine, ca să te poată ajuta cât mai bine. Pe langă asta, sinceritatea va duce la o încredere reciprocă, ceea ce este din nou în interesul tău, pentru că te vei vedea regulat cu medicul ginecolog pentru o perioadă lungă de timp, deci ar fi bine să aveți o relație bună și onestă încă de la început.

• În al doilea rând, este important să te simți cât mai relaxată, de aceea ar fi bine să alegi niște haine în care să te simți confortabil; încearcă să lași deoparte rușinea sau alte concepții greșite, pentru că pe medic nu îl interesează dacă esti epilată sau nu, în ce ești îmbrăcată sau aspectul tău fizic; de asemenea, chiar dacă unele întrebări te vor jena (de exemplu cele legate de activitatea sexuală), ține minte că tot ce îi vei spune medicului este confidențial, medicul nu are cum să transmită aceste informații mai departe fără acordul tău, nici chiar membrilor familiei tale.

• În al treilea rând, ține minte că tot ce se întâmplă în cadrul consultației are loc cu acordul tău; adică dacă nu ești de acord cu ceva, fie să răspunzi la anumite întrebări, fie anumite etape din cadrul consultului propriu-zis, este dreptul tău să refuzi! Aici trebuie totuși să menționez că, în funcție de ce anume refuzi tu, medicul poate să nu aibă suficiente elemente pentru a putea pune un diagnostic sau a formula o opinie și o să îți transmită acest lucru.

• În al patrulea rând, dacă vii la medic cu o anumită problemă, nu doar pentru un control de rutină, îmi imaginez că ai mai multe întrebări în legatură cu acea problemă; sfatul meu este să faci o listă de acasă cu toate întrebările tale, pentru că s-ar putea ca atunci când te afli față în față cu doctorul, să uiți să întrebi ceva important (mai ales dacă ești stingherită sau emoționată în acele clipe).

Este optim să ai vezica goală în momentul examinării. Dacă vrei ca medicul să recolteze anumite probe din secreția cervico-vaginală (ca de exemplu, pentru testul Papanicolau sau pentru un examen de secreție vaginală), trebuie să eviți, cu cel puțin 24 de ore, optim 48 de ore înaintea controlului ginecologic, următoarele: contactul sexual, dușurile intravaginale, tampoanele interne sau ovulele administrate intravaginal. De asemenea, medicul nu poate recolta dacă ai o sângerare pe cale vaginală.

Tu te vei așeza pe masa ginecologică pe spate, cu picioarele așezate în suporții mesei (adică genunchii sunt îndoiți, iar picioarele depărtate). Medicul va introduce în vaginul tau speculul sau valvele, adică niște instrumente din plastic sau metal, de unică folosință sau nu, care îl ajută să vizualizeze mai bine vaginul și colul uterin. După inspecția vizuală, poate avea loc recoltarea din col sau/și vagin a probelor din secreția cervico-vaginală despre care ți-am vorbit mai devreme.

În timp ce tu rămâi în aceeași poziție, medicul va introduce două degete în vaginul tău, iar cu cealaltă mână va apăsa pe abdomenul tău; în acest fel, medicul va examina colul uterin, uterul, ovarele și trompele uterine, adică organele genitale interne.

Ce trebuie să reții aici este că, în ciuda faptului că acest moment al consultației te poate jena (și este normal să te simți puțin jenată), examenul cu valvele și tuseul vaginal durează, de obicei, câteva minute în total. Iar toată această examinare se desfășoară în interesul tău. Nu doare, dar este posibil să simți un ușor disconfort (aici contează și mai mult acea atitudine relaxată despre care îți povesteam mai devreme, pentru că psihicul contează foarte mult; cu cât esti mai anxioasă și cu cât este mai mare durerea pe care te aștepti să o simți, cu atât va fi mai mare gradul de disconfort pe care îl vei simți).

Pe de alta parte, medicul are datoria să efectueze aceste manevre cu blândețe și să îți explice în prealabil toate manevrele pe care le va efectua, pentru ca tu să știi la ce să te aștepți și să nu te ia prin surprindere cu ceva.

Se numește așa pentru ca medicul va introduce o sondă ecografică subțire acoperită cu un prezervativ în interiorul vaginului tău și va examina uterul, ovarele și trompele uterine. Motivul pentru care face asta în loc de a efectua o ecografie transabdominală (cu care poate ești mai obișnuită) este faptul ca ecografia transvaginală vizualizează organele genitale interne cu o rezoluție superioară ecografiei clasice, efectuată pe abdomen; astfel, informațiile aduse medicului sunt mai exacte și el poate să pună un diagnostic precis și cât mai aproape de adevăr.

Trebuie efectuat de către medicul ginecolog la fiecare 1-3 ani la pacienta care are între 20 și 39 de ani, și anual în cazul pacientei cu vârsta de cel puțin 40 de ani. Menționez aici că, datorită faptului că studiile au arătat că examinarea clinică a sânilor este ineficientă în scăderea mortalității prin cancerul de sân, mai multe organizații de profil au eliminat această examinare din ghidurile lor de screening.

Se începe cu inspecția sânilor, moment în care tu vei sta în șezut și cu palmele așezate pe coapse, iar medicul va analiza vizual sânii tăi, cautând modificari de formă sau de simetrie ale sânilor, modificări la nivelul pielii sanilor sau la nivelul mameloanelor (ca retracție, secreție, etc.).

Urmează apoi palparea ganglionilor limfatici, pe care medicul îi evaluează la nivelul axilei tale, dar și deasupra și dedesubtul claviculelor. Pentru examinarea axilei, tu rămâi în aceeași poziție, iar medicul îți îndepărtează brațul de corp, palpând axila și detectând ganglionii prin compresia lor pe peretele toracelui.

Ultima etapă a examinarii este palparea propriu-zisă a sânilor. Pentru asta, tu te vei întinde pe spate pe patul de examinare și vei ridica mâna deasupra capului, pentru a întinde țesutul sânului pe peretele toracelui. Ginecologul îți va palpa sistematic sânul, cu mișcări circulare, evaluând atât țesuturile superficiale, cât și pe cele profunde. Dacă i-ai spus că ai observat o secreție la nivelul mamelonului, îți va comprima și mamelonul, pentru a investiga acea secreție.

Tot rolul ginecologului este să sfătuiască pacienta să își evalueze vizual periodic sânii, iar dacă observă formațiuni la nivelul sânului sau axilei, secreție sau retracție la nivelul mamelonului, dureri la nivelul sânilor care nu sunt ciclice sau orice modificări ale pielii sânilor (ca de exemplu ulcerație, înroșire, edem sau încrețirea pielii), să se prezinte la medic. Dacă vrei să efectuezi și auto-palparea sânilor, ginecologul trebuie să îți prezinte beneficiile, limitările și potențialele prejudicii ale acestei manevre și să te sfătuiască să o practici în prima săptămână de după menstră.