De câte ori când erai mic ai auzit:
“Spală-te pe mâini după ce vii de afară pentru că altfel te poți îmbolnăvi” sau
“Te-ai spălat pe dinți? Nu vrei să faci altă carie”,
“Ai mâncat și tu ceva sănătos azi?”,
“Ți-am lăsat uniforma curată în dulap” poate să-ți fi spus mama ta când urma ziua de luni.
Sunt sigură că de prea multe ori, încât te întrebai daca ai tăi știu sigur câți ani ai.
Dentistul tău ar putea să-ți spună că ar trebui să începi să folosești un irigator bucal, iar exemplele pot continua.
Îmi imaginez că acest tip de interacțiune dintre copil-părinte sau pacient-doctor iți pare familiară și firescă.
Acum te invit să-ți imaginezi următorul dialog dintre un părinte și copil/adolescent:
“Dragule, ți-ai făcut exercițiul de respirație de dimineață? Știi că te ajută să fii mai calm și să te concentrezi mai bine pe parcursul zilei”;
“Te rog, nu uita să iți notezi ce emoții observi la tine, dar și ce ai făcut bine după ce dai teza la matematică”;
“Astăzi în loc să ne uităm la TV mă gândeam să ieșim împreună la alergat în parc cu cățelul. Apoi, ne vom simți cu toții mai relaxați”.
Sau poate ai întâlnit un medic care să-ți spună: “Simptomul tău nu are o explicație medicală așa că iți recomand să mergi și la un psihoterapeut pentru că este important să acorzi atenție și minții tale, nu doar corpului”.
Ce părere ai despre acest tip de interacțiune? Îți sună familiar? Probabil că nu. Sună ireal, exagerat, ca o reclamă mincinoasă la TV?
Și totuși, de ce ni se pare atât de anormal?
“Gândește-te așa, dacă ai o rană deschisă vei dezinfecta rana, te vei bandaja. Nu vei începe să bagi degetul în ea ca să sângerezi și mai tare. Atunci, de ce când ai o rană emoțională, să zicem un eșec, mulți dintre noi vom începe să ne învinovățim pentru eșec, pentru greșelile care au dus la eșec, ceea ce ne va face să sângerăm și mai tare,..adică să suferim și mai tare.” – Guy Winch.
Putem accepta cu ușurință recomandarea dentistului de a ne curăța mai bine dinții, dar să vorbim cu un specialist despre dificultățile emoționale sună absurd? Nu e ok să pierzi vreun dinte, dar e ok să-ți pierzi mințile?
“De ce este sănătatea fizică cu MULT mai importantă pentru noi decât sănătatea emoțională? Ne rănim mult mai des emoțional decât ne rănim fizic. Firesc ar fi să acordăm aceeași importanță atât sănătății noastre fizice cât și celei emoționale” sintetizează Guy Winch.
Dacă ai citit până aici sper că ai devenit curios sau curioasă să afli cum poți dezvolta și avea oricând la îndemâna ta un kit de prim ajutor pentru când te “dor” emoțiile. Odată introduse în rutina ta, pot schimba tiparele de gândire. Poate e important să specific că aceste exerciții pe care le voi propune au o eficiență validată științific.
Primul pas este de a observa unde și cum te doare și crede-mă că nu eșți în pericol dacă observi asta la tine, ba din contră, iți faci un serviciu.
Așadar, numește emoția! Dacă nu știi cum se numește, caută un vocabular emoțional online pe care să-l ai la îndemână. E posibil și să simți mai multe emoții în același timp, e ok, doar numește-le:
Mă simt……
Iți recomand să intri și mai în profunzime și să observi unde în corpul tău se află emoția, ce formă are, ce dimensiune are, dacă emoția ți-ar spune ceva ce ți-ar transmite și tot așa până când vei observa că te relaxezi.
Îți las aici un exercițiu, o meditație pe care o poți încerca când vei dori să experimentezi această resursă: https://www.youtube.com/watch?v=LlQdUicDI2A
Întâmpinăm dificultăți în a manifesta compasiune și grijă față de noi înșine pentru că nu am fost crescuți în felul acesta. Ni s-a instalat în creier un program de autocritică pe care nu știm să-l mai închidem. De cele mai multe ori ne spunem că nu suntem suficienți de buni, de deștepți, că nu am muncit suficient. Poate că ești sătul(ă) de strategia asta și este cazul să încerci și alta strategie astfel că poți să fii mai blând(ă) cu tine:
- Relaxează-te;
- Fă-ți o ciocolată caldă, sau ceva bun;
- Fă câteva exerciții scurte de respirație dacă poți;
- Observă că nu se poate ca totul să fi fost din vina ta, sunt mai mulți factori care au influențat situația;
- Nu te compara cu ceilalți;
- Observă ce poți învață din situația respectivă.
Cred că toți ne pricepem la a gândi ce am făcut prost, la ce am fi putut face diferit, la ce cred ceilalți despre tine și situația ta.
STOP!
Imaginează-ți că lumea ta este un ocean albastru minunat, profund, bogat, dar tu îți petreci timpul într-un acvariu murdar, verde, urât mirositor. Îți petreci minute, ore, nopți, zile într-un acvariu în care nu vezi clar oceanul în care te afli de fapt? Dacă rămâi blocat în acest acvariu din mintea ta, îți vei educa mintea să vadă doar aspectele negative.
Iată cum poți opri aceste gânduri și îți poți educa mintea să trăiască în prezent:
Imaginează-ți semnul STOP în mintea ta când apar gândurile repetitive și distrage-ți atenția făcând ceva ce îți face plăcere (meditație, exerciții de respirație, sport, activități artistice, hobby etc).
Oferă-ți 15 min pe zi la o anumită oră stabilită de tine când te poți întoarce în acest acvariu, dar după ce a trecut acel timp te oprești și te întorci în prezent.
Nu îți va ieși de fiecare dată, dar fiind blând și răbdător cu tine vei dezvolta o nouă abilitate. Așa cum ți-a luat câțiva ani din viață ta să introduci spălatul pe dinți în rutina ta, la fel vei putea face și cu tot ce ține de igienă emoțională.
Dacă atunci când ai un eșec îți plângi de milă, dai vina pe tine sau pe ceilalți, te vei simți și mai demotivat(ă) și mai insuficient(ă). Ce poți face diferit este să te focusezi pe ce poți face tu bine, nu pe ce nu poți face.
Poți realiza o lista cu calitățile tale, poți căuta noi modalități de a ajunge acolo unde îți dorești sau poți alege să îți dai timp să ajungi acolo. Indiferent ce alegi este important să știi că este un proces. Viața ta vine cu perioade mai bune sau mai neplăcute, iar esență ta nu este definită de câteva eșecuri. De aceea, un alt lucru pe care ți-l recomand este să-ți notezi acele aspecte pozitive care te definesc, care îți plac la tine și care te fac să fi unic.
A avea câteva relații sociale semnificative va reduce considerabil consecințele psihologice și fizice ale suferințelor emoționale pentru că socializarea îți oferă un sentiment de apartenență și siguranță. Așadar, persoanele care reușesc să aibă câțiva prieteni, să fie înconjurați de familie, colegi sunt mai puțin predispuse la boală și moarte prematură.
Guy Winch spune: “Îți poți imagina cum ar arăta lumea aceasta dacă marea majoritate a oamenilor ar investi în igiena emoțională? Ar fi mai puțină singurătate, mai puțină depresie. Dacă oamenii ar știi cum să depășească eșecul? Dacă ar avea mai multă încredere în ei, dacă ar fi mai fericiți, mai împliniți? Este o lume din care toți am avea de câștigat, iar dacă ne informăm despre cum putem păstra o igienă emoțională și ce automatisme putem schimba la noi, putem trăi într-o astfel de lume.
Poți, și ar fi bine să ai grijă de sănătatea ta mintală, la fel cum avea mama ta grijă să fi spălat pe mâini înainte de a mânca.
Astfel că, te invit să începi să-ți notezi acele activități zilnice pe care le poți face pentru a avea grijă de tine, de mintea ta, de emoțiile tale. Aceste resurse din articol nu înlocuiesc ajutorul specializat din partea unui psihoterapeut sau a unui psihiatru.
Bibliografie
How to practice emotional hygiene | Guy Winch | TEDxLinnaeusUniversity https://www.youtube.com/watch?v=rni41c9iq54
Kong, Xiangyu; Kong, Fanyang; Zheng, Kailian; Tang, Min; Chen, Yi; Zhou, Jiahuan; Li, Yi; Diao, Le; Wu, Shouxin; Jiao, Piqi; Su, Tong; Dong, Yuchao (2020). Effect of PsychologicalâBehavioral Intervention on the Depression and Anxiety of COVID-19 Patients. Frontiers in Psychiatry, 11(), 586355
Malivoire, Bailee L. (2020). Exploring DBT skills training as a treatment avenue for generalized anxiety disorder. Clinical Psychology: Science and Practice
Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.
Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.
STAY TUNNED!
Partenerul media pentru acest proiect este Iqool
