Ce este sindromul ovarelor polichistice?
Sindromul ovarelor polichistice (prescurtat PCOS) este o afecțiune extrem de frecventă, ce interesează undeva între 8 și 13% dintre toate femeile de vârstă reproductivă. Asta înseamnă că dacă tu ai o vârstă de 25 de ani, să zicem, una din zece fete din jurul tău are această afecțiune, chiar dacă tu nu știi. Adevărata problemă este că anovulatia cronică cu care se asociază acest sindrom, dacă persistă pe o perioadă lungă, poate avea consecințe serioase, ca infertilitate și risc crescut pentru hiperplazia și cancerul de endometru, diabet zaharat de tip II, boli cardiovasculare, scăderea masei osoase și fracturi. Totodată, mai mult de jumătate dintre femeile care se confruntă cu PCOS rămân, din păcate, nediagnosticate.
Cum punem diagnosticul acestui sindrom?
Termenul de sindrom se referă la o colecție de semne și simptome, iar sindromul ovarelor polichistice cuprinde trăsături reproductive, metabolice și psihice extrem de diverse, ceea ce a făcut ca stabilirea criteriilor de diagnostic să fie dificilă. Cu toate acestea, avem un set de criterii care au fost stabilite la Rotterdam în 2003; deci pentru a pune diagnosticul de PCOS, în prezent trebuie să avem cel puțin 2 dintre următoarele 3 criterii:
- Oligoovulație sau anovulație;
- Hiperandrogenism clinic sau biochimic;
- Aspect ecografic de ovare polichistice.
Le vom parcuge pe rând. Începem cu disfuncțiile ovulației și ciclul menstrual neregulat.
Ce înseamnă un ciclu menstrual regulat? Intervalul normal dintre două menstruații succesive este de 21-35 de zile. Menstrele care apar la mai puțin de 21 de zile sau la mai mult de 35 de zile înseamnă un ciclu menstrual neregulat, ce indică o disfuncție a ovulației. Pacientele cu sindromul ovarelor polichistice prezintă în 60-85 % dintre cazuri ciclu menstrual neregulat, cel mai adesea amenoree (adică lipsa ciclului menstrual) sau oligomenoree (adică un număr mai mic de 8 menstre pe an).
Este foarte important însă să reținem că o parte dintre criteriile diagnostice ale PCOS sunt prezente în mod normal la o adolescentă. De exemplu, ciclul menstrual neregulat este considerat normal în primul an de la venirea menstrei. De aceea, în cazul unei fete cu ciclu menstrual neregulat se așteaptă de regulă 3 ani de la venirea menstrei pentru a începe analizele și investigațiile pentru sindromul ovarelor polichistice.
Al doilea criteriu este hiperandrogenismul clinic sau biochimic. Hiperandrogenism înseamnă creșterea hormonilor androgeni, adică hormonii sexuali masculini; când spunem hiperandrogenism clinic, ne referim la manifestările clinice ale acestei creșteri hormonale, și acestea sunt hirsutismul, acneea și alopecia androgenă. Hirsutismul înseamnă creșterea în exces a părului pe față și corp cu o distribuție de tip masculin, iar alopecia se referă la pierderea părului. Este ușor de înțeles că, atunci când apar aceste probleme la o fată tanără, ele au un puternic impact psihosocial negativ asupra acesteia!
Când spunem hiperandrogenism biochimic, ne referim la creșterea în sânge a nivelului de hormoni androgeni; cel mai important androgen produs de către ovar este testosteronul, așa că, de regulă, hiperandrogenismul biochimic este stabilit pe baza măsurării în sânge a nivelului de testosteron.
Al treilea criteriu, adică aspectul ecografic de ovare polichistice, este definit, conform criteriilor din 2003, ca prezența a 12 sau mai mulți foliculi ce măsoară 2-9 mm în diametru și/sau volumul ovarului mai mare de 10 mL cubi, la cel puțin unul dintre ovare. În 2018, numărul de foliculi de 2-9 mm necesari pentru a îndeplini acest criteriu a fost urcat la 20.
Trebuie să reținem că nu putem folosi criteriul ecografic pentru a pune diagnosticul de PCOS la fete ce au mai puțin de 8 ani de la venirea primei menstre, datorită incidenței mari a ovarelor bogate în foliculi la această vârstă.
Cum se manifestă sindromul ovarelor polichistice?
Adică în ce fel te poate deranja această afecțiune pe tine, femeia tânără, pentru că ție ți-este dedicat acest articol.
Femeile cu PCOS ajung de obicei la medic pentru una dintre următoarele situații:
- Ciclu menstrual neregulat;
- Simptome ale excesului de androgeni: hirsutism, acnee, alopecie;
- Infertilitate.
Pe lângă aceste situații, așa cum am menționat anterior, manifestările clinice ale hiperandrogenismului împreună cu obezitatea întâlnită la 50-60% dintre femeile cu sindromul ovarelor polichistice, le fac pe acestea să experimenteze depresie, anxietate, sau imagine de sine negativă.
Cum tratăm PCOS?
În această parte a articolului vreau să insist pe o idee care mi se pare de maximă importanță: modificarea stilului de viață. Legătura puternică dintre obezitate, hiperandrogenism, rezistența la insulină, anomaliile ciclului menstrual și infertilitate, face ca modificarea stilului de viață să fie extrem de importantă pentru femeile cu PCOS, punând accentul pe nutriție și activitatea fizică.
Reducerea greutății reprezintă strategia terapeutică de primă linie pentru femeile supraponderale sau obeze. Pierderea în greutate duce la reducerea nivelului androgenilor liberi, deci la scăderea stimulării androgene a părului și a pielii (adică diminuarea hirsutismului, acneei și alopeciei). Prin reducerea în greutate este îmbunătățită și funcția ovulatorie, deci crește rata de concepție. Numeroasele studii realizate nu au demonstrat că o anume dietă este superioară celorlalte pentru femeile cu PCOS. Astfel, cea mai bună modificare a dietei pentru reducerea greutății, rămâne scăderea semnificativă a aportului caloric net. Pentru reducerea greutății, se indică în prezent un deficit energetic de 30% sau de 500-750 kcal/zi, în funcție de greutate, nivelul de activitate fizică și nevoile energetice ale pacientei (adică un aport caloric de 1200-1500 kcal/zi).
Nu aș vrea să simți foarte puternic această presiune a pierderii în greutatate, așa că vreau să ții minte că și o reducere mică a greutății, de până la 5%, un scop relativ ușor de atins, duce la modificări semnificative ale metabolismului și funcției reproductive, și este considerată un succes al reducerii greutății după 6 luni!
În ceea ce privește activitatea fizică, aceasta poate să includă mers, ciclism, treburi casnice, jocuri sau sporturi. Se recomandă ca activitatea fizică să fie crescută progresiv, cu 5% săptămânal.
Pentru tratamentul ciclului menstrual neregulat se prescriu cel mai adesea contraceptive orale combinate; relativ recent au apărut pe piață și formele de administrare transdermală și intravaginală. Managementul medical al hirsutismului include contraceptive combinate, agenți cu utilizare topica și antiandrogeni. În ceea ce privește alopecia androgenă, avem puține terapii eficiente; cel mai adesea folosim agenții antiandrogeni, întotdeauna cu o metodă contraceptivă de încredere, pentru că printre efectele lor adverse se numără și afectarea dezvoltării sexuale a unui făt de sex masculin.
Tratamentul infertilității cauzate de PCOS este un subiect complex; prima etapă o constituie și aici modificarea stilului de viață, adică optimizarea unor factori ca glicemie, greutate, tensiune arterială, fumat, alcool, dietă, activitate fizică, somn și sănătate mentală, emoțională și sexuală; dacă nu apar rezultatele, adică sarcina dorită, se trece la medicamente pentru inducerea ovulației, chirurgie laparoscopică ovariană, iar ca ultimă etapă de tratament, fertilizarea in vitro.
Ca și “take home message”, ține minte că sindromul ovarelor polichistice nu este o afecțiune pe care să nu o bagi în seamă, pentru că poate avea urmări importante asupra sănătății tale la modul general.
Bibliografie
- Rotterdam ESHRE/ASRM-Sponsored PCOS Consensus Workshop Group, Revised 2003 consensus on diagnostic criteria and long-term health risks related to polycystic ovary syndrome, Fertil Steril 81:19, 2004
- Azziz R, Carmina E, et al; Task Force on the Phenotype of the Polycystic Ovary Syndrome of The Androgen Excess and PCOS Society, The Androgen Excess and PCOS Society criteria for the polycystic ovary syndrome: the complete task force report, Fertil Steril 91:456, 2009
- Jonard S, Ultrasound examination of polycystic ovaries: is it worth counting the follicles? Hum Reprod 18:598, 2003
- Moran LJ, Brinkworth G, Noakes M, Norman RJ, Effects of lifestyle modification in polycystic ovarian syndrome, Reprod Biomed Online 12:569, 2006.
- Ibanez L, de Zegher F, Low-dose flutamide-metformin therapy for hyperinsulinemic hyperandrogenism in non-obese adolescents and women, Hum Reprod Update 12:243, 2006
Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.
Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.
Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/
Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.
STAY TUNNED!
Partenerul media pentru acest proiect este Iqool
