Consimtamant

NU ÎNSEAMNĂ NU – Despre consimțământ și abuz sexual

Știai că persoanele care sunt în contact cu nevoile lor și corpul lor, cunosc ce înseamnă consimțământul și pot identifica un comportament abuziv, au mai puține șanse să fie victimele unei agresiuni sexuale sau ale unui viol?

Motivul? Agresorii caută persoane vulnerabile, ținte ușoare care nu au informații și pot fi manipulate cu ușurință. Având în vedere aceste aspecte, articolul de mai jos iți oferă cunoștințe pentru a lua decizii asumate și sigure pentru tine.

Indiferent de cum definim actul sexual și sexualitatea, este important de spus că ar trebui să te simți confortabil(ă), să-ți facă plăcere și să fii în totalitate de acord cu ce îți propune partenerul sau partenera în timpul actului sexual.

Actul sexual se referă la interacțiunea sexuală dintre doi parteneri care pot fi de genuri diferite sau același gen. 

Oamenii fac sex din mai multe motive:

  • să obțină plăcere fizică;
  • să se simtă apropiați emoțional împreună;
  • să facă copii.

Sunt diferite moduri de a face sex (contact sexual, masturbare, sex oral, sex anal, îmbrățișări, mângâieri, sărut etc.), semn că nu există un manual strict de reguli despre ce ar trebui să faci sau nu. 

Grija pentru nevoile tale și ale celuilalt, crearea unui spațiu intim și sigur în care puteți experimenta sunt aspecte de care să ții cont.

Observă ce îți face ție plăcere, dar și ce îi face plăcere partenerului/partenerei. La fel de importante sunt și discuțiile libere între voi despre ce vă place sau nu vă place cu privire la sex. 

Viața sexuală nu este asemenea unui drum bătătorit, pot fi perioade în care nu vei face sex, alte perioade în care vei face mai mult sau mai puțin sex, important este să te raportezi sănătos la tine și la sexualitatea ta. Aceste schimbări sunt date de contextul de viață, modificările corporale (hormoni) sau dorințele sexuale (libido).

Sexualitatea sănătoasă a fost definită de Organizația Mondială a Sănătății ca o stare de bine în legătură cu sexualitatea din punct de vedere fizic, emoțional, mental și social. Când spunem sexualitate sănătoasă nu ne referim la absența bolii ori a disfuncțiilor sexuale, ci la o atitudine pozitivă în raport cu relațiile sexuale, dar și la experiențe sexuale sigure și plăcute, în care să nu te simți constrâns(ă), discriminat(ă), sau agresat(ă). Pentru ca sănătatea sexuală să fie obținută și menținută, trebuie să-ți fie respectate, protejate și îndeplinite drepturile sexuale (4).

Tu știi care sunt drepturile tale sexuale și reproductive (4)?

  1. Dreptul la sănătate
  2. Dreptul la viaţă
  3. Dreptul de a nu fi supus/ă violenţei
  4. Dreptul la viaţă privată şi de familie
  5. Dreptul de a nu fi supus/ă discriminării
  6. Dreptul la educaţie şi informare
  7. Dreptul de a decide numărul şi intervalul de timp dintre copii
  8. Dreptul de a consimţi liber şi la egalitate privind căsătoria. 
  9. Dreptul de a nu fi supus/ă practicilor vătămătoare

Sexul ar trebui să fie mereu sigur și plăcut pentru toți cei implicați. De asemenea, este extrem de important să te protejezi de sarcini nedorite și boli cu transmitere sexuală. Indiferent ce vă doriți să faceți în timpul sexului, este în regulă, atât timp cât vă dați amândoi consimțământul.

Dar ce este consimțământul?

Pe scurt, înseamnă că înainte de a avea relații sexuale cu cineva este necesar să ai acordul celeilalte persoane. Altfel spus, trebuie să vă doriți același lucru. Consimțământul (sexual) este despre a vorbi deschis despre ce vă doriți și ce nu vă doriți. 

SFAT: Ar trebui să verifici dacă partenerul/partenera se simte confortabil(ă) cu ceea ce faci din punct de vedere sexual.

Poți afla într-un singur fel dacă persoana cu care urmează să faci sex este de acord: Dacă întrebi și dacă primești un răspuns afirmativ. De exemplu, poți întreba: „Pot să te sărut?”, „Ai vrea să mergem în pat să continuăm?”, „Este ok pentru tine sau vrei să fac ceva diferit?”.

Consimțământul înseamnă că tu și persoana cu care alegi să faci sex spuneți „DA” la ceea ce urmează să faceți din punct de vedere sexual. Nu este ok să presupui că cealaltă persoana își dorește același lucru pe care tu ți-l dorești, iar absența unui „NU” nu este suficientă. Este extrem de important să verifici cum se simte partenerul/partenera, pentru că orice activitate sexuală în care unul din voi nu și-a dat acordul este dăunătoarea și încalcă legea. Această încălcare este considerată agresiune sexuală sau viol.

Sunt situații în care cei doi pot agrea un consimțământ non-verbal prin săruturi și mângâieri, dar acest lucru se întâmplă când aceștia sunt într-o relație de lungă durată.

Tu sau partenerul/partenera aveți dreptul să vă opriți în orice moment. Nu ești obligat(ă) să faci ceva ce nu îți este confortabil, chiar dacă deja faceți sex sau deja ți-ai dat consimțământul. Chiar dacă ați făcut sex de multe ori până acum, ai dreptul ca la un moment dat să nu-ți mai dorești asta și este ok. Ai putea spune: „Nu mă mai simt ok, vreau să ne oprim acum”. 

Observă limbajul corporal al partenerului/partenerei, oferă feedback despre ce îți place sau nu îți place, respectă limitele tale personale, dar și pe ale celuilalt.

Legile din țara noastră spun că o persoană care se află sub influența alcoolului sau a drogurilor nu va putea să-și dea consimțământul. Chiar dacă o va face, consimțământul nu va fi luat în considerare, deoarece capacitatea de a lua decizii poate fi influențată de consumul de alcool și/sau droguri. Dacă persoana cu care urma să întreții relații sexuale a devenit inconștientă, din varii motive, este de dorit să o ajuți să fie în siguranță, să-i acorzi primul ajutor, să apelezi serviciul de urgență 112 etc.

Legea protejează minorii în situația în care sunt presați să facă sex cu persoane majore, iar acordul pentru consimțământ în România este 15 ani.

Până acum am scris despre consimțământ, dar ce se întâmplă în lipsa lui? A acționa în lipsa consimțământului este foarte grav. Conform legii, încălcarea consimțământului este o infracțiune și poartă denumirea de agresiune sexuală sau viol.

Spunem că se numește agresiune sexuală atunci când cineva face ceva sexual unei alte persoane fără a-i cere consimțământul. De exemplu: atingerile nepotrivite, introducerea a ceva în oricare dintre părțile corpului, transmiterea de materiale pornografice etc.

Se numește abuz sexual când au loc aceleași comportamente ca în cazul agresiunii sexuale, dar victima este un copil, un adolescent sau un adult vulnerabil. În acest caz agresorul este văzut de victimă ca având o anumită autoritate și putere de decizie asupra ei. 

Abuzul sexual apare de obicei între: copil-adult, copil mic-copil mare, pacient-doctor, elev-profesor etc. Abuzatorul va dori să aibă o relație sexuală de lungă durată cu victima, astfel că o va manipula pentru a-și atinge obiectivul, va profita de nevoile victimei, va încerca să-i demonstreze victimei că relația lor este specială și va izola victima încercând să păstreze secretul (5). 

Abuzul sexual poate implica: exibiționism, masturbare în prezența minorului sau de către minor, prezentarea de materiale pornografice, interacțiune digitală obscenă, orice alt comportament sexual care este dăunător stării mentale, emoționale și fizice a copilului (5).

Se numește viol când are loc penetrarea vaginului, anusului sau a gurii fără consimțământul celeilalte persoane.

Cine sunt de obicei agresorii?

De cele mai multe ori, agresorii nu sunt străini, ci persoane cunoscute din anturajul de prieteni, vecini, colegi de la școală sau chiar din familie.

Ce ar trebui să faci dacă ai trecut prin abuz sexual, agresiune sexuală sau viol?

În primul rând, crede-mă când îți spun că nu este vina ta. Nu te învinovăți pentru ce nu ai făcut la momentul atacului sau pentru ce ai fi putut face. A fost un eveniment traumatizant, iar tu, mintea ta și corpul tău au reacționat în felul în care au știut la momentul respectiv pentru a supraviețui. Nu este vina ta! Vina este a agresorului! Dacă ai sentimente de vină legat de ceea ce ți s-a întâmplat, gândește-te la ce i-ai spune unui prieten aflat în aceeași situație. Cel mai probabil i-ai spune că nu este vina ei/lui ci a agresorului. Fii blând(ă) cu tine!

Unele victime se simt murdare, rușinate, rele, ca și când ele au provocat agresiunea/violul. Încearcă să separi acțiunea agresorului de cine ești tu ca persoană. Ceea ce s-a întâmplat nu te definește și nu te face murdară sau o persoană rea.

Oamenii care trec prin așa ceva pot experimenta următoarele stări: șoc, panică, confuzie, amorțeală, furie,  dificultăți în a lua decizii și pierderea încrederii în oameni. Vreau să știi că există persoane care te vor crede, te vor asculta și te vor ajuta.  

Următorul pas este să mergi într-un loc sigur și să vorbești cu cineva. Poate fi cineva din familie sau un prieten, un profesor, consilierul de la școală sau oricine în care ai încredere și te poate ajuta, de preferat un adult de încredere. 

În cazul unui viol este important să ajungi cât mai repede la medic pentru a primi îngrijiri medicale, cât și medicamente pentru evitarea bolilor cu transmitere sexuală sau a unei sarcini nedorite. De asemenea, medicii pot lua probe (salivă, păr, spermă, etc) care vor ajuta la prinderea agresorului.

Ai opțiunea de a merge la poliție să raportezi fapta. Este o alegere să declari fapta și indiferent ce decizie vei lua, vorbește cu cineva de încredere despre acest lucru. 

Persoanele care au trecut printr-o astfel de traumă se vindecă. Desigur, nu este ceva peste care vor trece cu ușurință, dar după un timp vor putea reveni la rutina lor zilnică, vor putea avea o viață normală. Capacitatea de recuperare după o astfel de traumă devine mai probabilă dacă aceste persoane au cerut ajutor, au găsit în jurul lor persoane care să le asculte, au înțeles că nu este vina lor, au ales să-și continue viața și să lase în trecut evenimentul traumatizant. 

Dacă ai trecut printr-o agresiune sexuală/viol sau simți că este posibil să fii abuzat(ă) sexual, poți căuta în apropierea ta specialiști care te pot ajuta: psiholog, consilier din cadrul unei asociații, psihiatru și/sau persoane adulte din rețeaua ta de suport: părinți, familia extinsă, profesori.

Biblografie

  1. 218 Noul Cod Penal Violul Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  2. 219 Noul Cod Penal Agresiunea sexuală Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  3. 220 Noul Cod Penal Actul sexual cu un minor Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  4. Saskatoon Sexual Assault & Information Centre (SSAIC) – https://ssaic.ca/wp-content/uploads/2017/11/Sexual-Assault-vs.-Sexual-Abuse.pdf;
  5. Sexual health and its linkages to reproductive health: an operational approach. Geneva: World Health Organization; 2017.

Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A