Design fără titlu (6)

Șantajul emoțional și nu numai

Șantajul emoțional sau violența psihologică este o formă de abuz și se manifestă prin supunere, manipulare și dispreț față de o persoană. Poate apărea acasă, la școală, la locul de muncă și în cercul de prieteni.

De multe ori este, dificil de ieșit din acest scenariu victimă-agresor. Consecințele violenței psihologice sunt numeroase: stimă de sine scăzută, stres, dependență față de agresor, teama și dficultatea de a ieși din aceast context abuziv.

Pe lângă răul pe care îl provoacă violența psihologică, mai putem adăuga și faptul că, de cele mai multe ori, victima nu are abilitatea necesară de a-și da seama că se află în acest context. Mai exact persoana este manipulată și controlată, se teme, dar în același timp se supune abuzului psihologic pentru că nu vede altă variantă.

Partea bună este că citind, vorbind cu oamenii pe care tu îi consideri resursă și încercând să te dezvolți personal, poți învăța câteva trucuri care să te protejeze de persoanele care folosesc violența psihologică.

În continuare, voi descrie câteva forme de violență psihologică actuale în societatea noastră.

Ce este șantajul emoţional?

Cineva care va încerca să te șantajeze emoțional va trezi în tine sentimente de furie, frică sau vinovăție pentru a te face să accepți ceea ce își doresc atunci când își doresc.

Șantajul emoțional în relații poate fi mai mult sau mai puțin subtil și se manifestă prin retragerea afecțiunii, manifestarea dezamăgirii, schimbări ale limbajului emoțional (de exemplu, persoana devine mai rece). Un alt aspect important prezent în șantajul emoțional ține de prezența amenințării – “dacă nu faci ca mine vei suporta consecințele”.

Frica, secretele, slăbiciunile, vulnerabilitățile persoanei ajung să fie folosite în favoarea celui care șantajează pentru ca el să-și atingă scopul. Ei folosesc ceea ce știu despre persoană, astfel încât cel șantajat să le îndeplinească nevoile și dorințele (1).

Ce este gaslighting?

Gaslighting sau “gaz de iluminat” vine de la titlul filmului Gaslighting (1944) în care un bărbat încearcă să o manipuleze pe soția lui să creadă că este instabilă psihic micșorând lumina lămpilor de gaz din casă și, în același timp, mințind-o că nu este adevărat și că totul se întâmplă în mintea ei.

Din punct de vedere psihologic, gaslighting-ul este o formă de manipulare și o formă de abuz emoțional. Acesta apare atunci când o persoană manipulează o altă persoană pentru a o face să se îndoiască de faptele, principiile și valorile ei cu scopul de a o controla (2).

Cum sună gaslighting-ul?

“-Ești dramatic(ă)!”

“-Inventezi!”

“-Exagerezi!”

“-Asta nu s-a întâmplat!”.

Care este diferența dintre gaslighting și manipulare?

Manipularea este un element cheie din gaslighting, însă manipularea este mult mai întâlnită și aproape oricine o folosește la un moment dat în viață. Spre exemplu, copiii își manipulează emoțional părinții, companiile manipulează consumatorii, pentru a avea beneficii, în timp ce gaslighting-ul implică un pattern abuziv cu intenția de a-l controla pe celălalt.

Te poți întreba de ce ar folosi cineva acest stil de comunicare abuziv. Pot fi mai multe motive. În primul rând, poate fi simptomul narcisismului, adică o persoană, căreia nu îi pasă de ceilalți și care nu se simte vinovată față de acțiunile ei și nici nu simte empatie față de celălalt.

Poate fi o modalitate de a deține controlul în relație, de a se poziționa superior celuilalt astfel mascând o stimă de sine scăzută, dar și dificultatea de a fi în contact cu propriile emoții și vulnerabilități (2).

Cum poți răspunde?

  • Poți vorbi despre ce se întâmplă cu persoane de încredere și/sau un psihoterapeut/consilier școlar pentru a primi validare și încurajare;
  • De multe ori, confruntarea nu este o soluție. Cei care au un astfel de comportament nu-și vor asuma răspunderea și vor da vina tot pe tine;
  • Este important să știi că nu este vina ta, chiar dacă cel care se comportă abuziv cu tine îți spune acest lucru. Într-o relație sănătoasă, ambii parteneri sunt asumați în legătură cu comportamentul lor. Poți afla mai multe despre relații sănătoase și relații nesănătoase în acest articol.

Ce este negging-ul?

Negging sau “te cicălește pentru că te place” este minciuna pe care ne-o spune societatea încă de când suntem mici. Acest comportament pe care adulții îl au față de copii atunci când sunt provocați, transmite viitorului adult că violența psihologică este ceva de dorit în relațiile romantice. Astfel, ajungem să confundăm a fi plăcut, apreciat, iubit cu a fi criticat, cicălit, agresat. Desigur că nu este normal, este un comportament toxic care nu trebuie încurajat.

Negging-ul este un tip de manipulare ce implică scăderea stimei de sine într-un mod subtil. Negging-ul a ieșit în evidență acum, în era întâlnirilor online unde se ascunde sub formă de flirt (3).

Agresorul transmite, în glumă, celuilalt mesajul că nu este important, valoros sau că nu este suficient de bun și că ar trebui să facă niște modificări. Manipulând astfel, cealaltă persoană își va dori să rămână în relație încercând să schimbe părerea pe care pretendentul/agresorul o are despre ea (3).

Poate părea inofensiv, dar acest negging este de fapt o formă de abuz. Vorbim despre abuz de fiecare dată când cineva manipulează pentru câștigul personal.

Negging-ul apare în mai multe contexte, poate însoți flirt-ul, dar poate fi prezent și în relații de prietenie și chiar în familie.

Cum recunoști negging-ul?

  • În primul rând, conține comentarii răutăcioase ascunse sub formă de compliment. De exemplu, “Felicitări pentru câștigarea locului 1, dar poate data viitoare vei încerca să înveți ceva mai util care să te ajute în viață!”,”Ești foarte frumușica având în vedere cât de scundă ești.”, “Mi se pare amuzant cum te-ai îmbrăcat, parcă te și văd mergând la cursuri îmbrăcată așa.”, “Când mă uit la tine pot să îmi imaginez cum arăți nemachiată.”, “Ești așa de mic/mică!”.
  • Îți arată că experiența lor de viață este mai valoroasă decât a ta: “Este drăguț că ai fost cu cortul weekendul acesta! Ți-am povestit despre când mi-am petrecut toată vara explorând Italia?”
  • Te compară tot timpul cu altcineva;
  • Te critică.

Cum poți răspunde?

Poți spune că te deranjează comentariile pe care le face și că vrei să se oprească. De asemenea, te poți distanța de lângă această  persoană. Dacă e cineva din grupul de prieteni poți alege să vă vedeți doar în grup, evitând întâlnirile 1 la 1.

Evită să jignești la rândul tău pentru că asta doar va agrava violența psihologică și nu le va schimba lor comportamentul.

Amintește-ți că ceea ce spun nu este adevărat și nu are legătură cu tine. Poți alege oricând să ieși dintr-o astfel de relație. Spune ce te deranjează și pleacă de acolo!

Ce este bullying-ul?

Spunem că se numește bullying când o persoană sau un grup râde, ironizează, pune porecle, atacă. Este tot o formă de violență psihologică dar poate fi și fizică (4).

Cei care recurg la astfel de comportamente atacă de obicei:

Imaginea fizică a copilului/adolescentului

Rasa și religia, Identitatea sexuală

Cum se comportă

Statutul social, mai exact lipsa popularității

Bullying-ul poate fi:

  • Fizic, de la îmbrânceli până la agresiune fizică sau sexuală;
  • Verbal prin tachinare;
  • Psihologic prin bârfă și/sau excluderea socială din grup;
  • Cyberbullying înseamnă atacarea persoanei prin comentarii răutăcioase pe internet, transmiterea de poze, mesaje, filmări compromițătoare adevărate sau false (5).

Îți poți imagina că efectele bullying-ului sunt foarte dăunătoare, iar un copil/adolescent care este supus la asta simte: frică, stres, anxietate, dificultatea de a-și face temele, gânduri despre a-și face rău.

Studiile au descoperit că persoanele care folosesc această formă de violență psihologică au în comun următoarele: doresc să îi controleze pe ceilalți, sunt egoiști, le este greu să socializeze sănătos, au un nivel scăzut de empatie, au o stimă de sine scăzută (4).

Ce poți face?

Discută cu un adult de încredere, nu reacționa la provocări și mergi mai departe, evită la la rândul tău să răspunzi agresiv, poți învăța să ai mai multă încredere în tine vorbind cu consilierul școlar/un psiholog, poți petrece timp cu oamenii care te apreciază și care te respectă și nu în ultimul rând, ia atitudine dacă altcineva se confruntă cu bullying-ul.

În situația în care tu ești cel care manifestă comportamente specifice bullying-ului, te încurajez să vorbești cu consilierul școlar/un psiholog, probabil este o parte rănită din tine care te împinge să ai astfel de comportamente, însă acestea nu sunt o soluție, doar fac rău. Ar ajuta să-ți imaginezi cum ar fi să fi în locul celui/celei pe care îl/o agresezi.

Fat-shaming sau a face de rușine o persoană pentru că este supraponderală

Persoana supraponderală este criticată, agasată de comentariile nepotrivite ale celorlalți despre corpul ei sau stilul alimentar adoptat.

Studiile au demonstrat că aceste comentarii nu vor motiva persoana supraponderală să slăbească, să țină dietă, sau să facă sport, etc. Rezultatul acestor comentarii se află, de fapt,  la polul opus – persoanele care resimt critică, judecată sau discriminare pentru că sunt supraponderale vor avea mai multe șanse să aibă probleme metabolice, depresie, apetit crescut, creștere în greutate și schimbări în comportament (stimă de sine scăzută, anxietate, depresie) (6).

Ce poți face?

Obezitatea este o problemă din ce în ce mai întâlnită în societatea în care trăim, iar consecințele sunt atât fizice cât și psihologice. Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să-i învinovățim pe cei aflați în situația asta. Este valabil și pentru tine, dacă te confrunți cu această problemă. Nici tu nu ai de ce să te învinovățești.

 În loc să acordăm atenție aspectului fizic pe care apoi să-l criticăm pentru că nu este cum ne-am aștepta, putem observa calitățile persoanei. Dacă este important pentru tine, poți fi atent(ă) la stilul alimentar personal, iar dacă astfel poți inspira pe cineva să mănânce mai sănătos este foarte bine, însă trebuie să eviți impunerea propriului stil alimentar/de viață.

În încheiere, aș vrea să știi că este important dacă simți că cineva din grupul de prieteni sau adulți folosește violența psihologică asupra ta.

 

Te încurajez să cauți ajutor în apropierea ta, la prieteni și la persoanele adulte din rețeaua ta de suport: părinți, familia extinsă, profesori. Uneori ar putea fi necesară și susținerea unor specialiști cum ar fi: psiholog, consilier din cadrul unei școli sau asociații, psihiatru etc.

Bibliografie

  1. Al-kreimeen RA, Alghafary NA, Samawi FS (2022). The Association of Emotional Blackmail and Adjustment to College Life Among Warned Female Students at Al-Balqa University Students. Health Psychology Research.10(2);
  2. Stark, Cynthia A (2019). Gaslighting, Misogyny, and Psychological Oppression. The Monist, 102(2);
  1. Green, K., Kukan, Z., & Tully, R. (2017). Public perceptions of “negging”: lowering women’s self-esteem to increase the male’s attractiveness and achieve sexual conquest. Journal of Aggression, Conflict and Peace Research, 9, 95-105;
  2. Rosen, Nicole & Nofziger, Stacey. (2019). Boys, Bullying, and Gender Roles: How Hegemonic Masculinity Shapes Bullying Behavior. Gender Issues 36;
  3. Bond, L., Carlin, J. B., Thomas, L., Rubin, K., & Patton, G. (2001). Does bullying cause emotional problems? A prospective study of young teenagers. BMJ, 323, 480
  4. Tomiyama AJ, Carr D, Granberg EM, Major B, Robinson E, Sutin AR, Brewis A.(2018). How and why weight stigma drives the obesity ‘epidemic’ and harms health. BMC Med. 2018 Aug 15;16(1):123.

Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
violentainrelatii

Violența în relații SAU cum NU trebuie să arate o relație

Relațiile sănătoase constau în încredere, onestitate, respect, egalitate și compromis, așa cum am prezentat aici. Într-o relație sănătoasă și sigură, fiecare partener își păstrează individualitatea, se simte liber să petreacă timp separat, să se bucure de alți prieteni, să își mențină interesul față de hobby-urile sale și activitățile importante pentru el. 

Din păcate, nu toate relațiile sunt pozitive. În acest articol îmi propun să prezint partea întunecată a relațiilor și ce poți face atunci când în relația cu prietenul/prietena este prezentă violența.  

Ce este violența domestică?

Violența care are loc între doi parteneri de cuplu, actuali sau foști, se numește violența domestică. În general este cunoscută ca: violență în familie, bătaie, lovire, abuz conjugal, agresiune sau abuz asupra femeii, violență conjugală, violență intimă etc., acestea sunt doar câteva exemple. 

Nu este un comportament care se întâmplă o singură dată, este mai degrabă obișnuința unei persoane de a se purta agresiv fizic, sexual și/sau psihologic, față de o persoană sau mai multe persoane din mediul familial, cu care are o relație foarte apropiată, de cuplu, relație părinte-copil, relație între frați etc. 

Violența în relațiile romantice – Dating Violence – este o formă de violență domestică specifică adolescenților și tinerilor, de la 10 la 24 de ani, care au fost împreună sau sunt cuplați în prezent și care experimentează forme de abuz în relație. (1)

Violența la întâlniri este un tipar de comportamente abuzive, agresive, cu scopul de a oferi putere și control asupra unui partener/partenere într-o relație de cuplu, pentru a-l/o manipula, pentru a face ca iubitul/iubita să se simtă prost cu sine sau cu alți oameni apropiați (cum ar fi prietenii sau familia), pentru a-l face pe celălalt îi fie teamă în relația de cuplu.

Dating Violence este un fenomen pe care îl pot experimenta atât fetele cât și băieții, în calitate de agresori sau victime, în relațiile de cuplu. Se poate întâlni în relații heterosexuale sau gay.

Deși este un fenomen larg întâlnit în rândul tinerilor, nu există un concept general valabil, care să îl definească. În România, violența în relațiile dintre adolescenți/tineri, este asociată mai degrabă cu violența de gen sau cu violența domestică. (3,4) De exemplu, violența împotriva unei fete/femei doar fiindcă este considerată mai slabă. Violența de gen este rezultatul relațiilor inegale de putere dintre femei și bărbați, menținute și reproduse de-a lungul istoriei. În general, persoanele de sex feminin sunt mai afectate datorită atitudinilor promovate și menținute de societățile patriarhale, ce oferă mai multă putere bărbaților. 

Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.

Violența domestică poate include abuz psihologic, abuz fizic, abuz sexual sau o combinație a acestora și face referire la orice comportament al unui partener care dăunează celuilalt. (2)

Tipuri de violență

Violența psihologică poate include devalorizare victimei, izolarea și abuzul social, controlul și dominarea, inclusiv prin folosirea tehnologiei, șantajul sau amenințările. Toate acestea fac victima să se simtă captivă, să-i fie frică, să își piardă prietenii, devenind astfel din ce în ce mai dependentă de agresor, făcând-o incapabilă să scape de o relația abuzivă. 

Exemple de comportamente ale abuzului psihologic: 

  • Strigarea pe nume, cu scopul de a te expune public sau a te intimida.
  • Posesivitate și crize de gelozie
  • Jigniri cu scopul de a-ți scădea imaginea de sine
  • Acuze ce stârnesc sentimente de vinovăție 
  • Te sună sau te monitorizează frecvent pentru a afla unde ești, cu cine ești și ce faci
  • Îți spune cu ce să te îmbraci
  • Trebuie să fie cu tine tot timpul
  • Verificarea telefonului mobil sau a e-mailului fără permisiune
  • Neîncredere extremă
  • Te izolează de familie sau prieteni, nu te lasă să ieși cu ei
  • Te amenință că te va răni pe tine sau pe cineva drag (din famile, prieteni) 
  • Îți aduce acuze false
  • Temperament exploziv
  • Modificări ale dispoziției, trece de la o stare la alta nejustificat
  • Îți comandă ce să faci
  • Șantajul
  • Ignorarea sentimentelor tale
  • Insultarea valorilor sau a convingerilor tale

Implică orice mijloc/acțiune sau inacțiune prin care îți poate face rău fizic. Comportamente ale abuzul fizic poate include:

  • Împingerea
  • Lovitură de pumni
  • Plesnit
  • Ciupit
  • Lovituri
  • Lovitură cu piciorul
  • Trasul de păr
  • Strangularea
  • Mușcături
  • Te obligă să fumezi, să consumi alcool sau droguri

Se referă la comportamentele sexuale nedorite de unul dintre parteneri. Abuzul sexual poate include:

  • Atingerea și sărutul nedorit
  • Te obligă să faci sex
  • Nu te lasă să eviți o sarcină nedorită
  • Te obligă să faci alte lucruri sexuale 

Aici poți afla mai multe despre abuzul sexual.

Cât de frecventă este violența în relațiile dintre tineri și adolescenți?

Violența în relații, în funcție de tipul ei de manifestare, variază de la o societate la alta, fiind întâlnită mult mai des decât ne-am aștepta. Tu cunoști pe cineva care experimentează violență în relație cu iubitul/iubita sa? 

Iată ce spun studiile: violența fizică ajunge la 20% dintre adolescenții care au o relație, violența sexuală la 9% din tineri și adolescenți, iar violența psihologică este mult mai des întâlnită cu variații între 20% și 76%, de cele mai multe ori, abuzul emoțional însoțind celelalte tipuri de violență. În ceea ce privește violența online, datele indică faptul că aceasta apare între 5% și 56% din cazuri, în funcție de severitatea comportamentului analizat. (5,6) 

Un sondaj al elevilor de liceu din SUA arată că 1 din 5 eleve de sex feminin și 1 din 10 elevi de sex masculin, care au relații romantice, au suferit o formă de violență între adolescenți în ultimele 12 luni. (7)

Care sunt cauzele?

Cauzele violenței în relațiile dintre adolescenți pot fi multiple, de la lipsa abilităților sociale, la stimă de sine scăzută sau lipsa abilităților de a rezolva probleme, la expunerea la violența domestică între părinți sau expunerea la acte de violență în relațiile cu ceilalți adolescenți etc. Persoanele care trec prin astfel de experiențe pot considera normal să se comporte la rândul lor într-un mod violent. De exemplu, aceștia pot crede că:

  • Ei au dreptul de a-și „controla” partenerele de sex feminin în orice mod este necesar.
  • „Masculinitatea” este percepută ca agresivitate fizică.
  • Își „posedă” partenerul.
  • Ar trebui să beneficieze de relații sexuale.
  • Pot pierde respectul dacă sunt atenți și își susțin partenera, sunt luați de fraieri.
  • Consideră că gelozia este un semn de iubire.

Adolescentele pot crede că:

  • Ele sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor din relațiile lor.
  • Gelozia, posesivitatea și chiar abuzul fizic al iubitului lor sunt „romantice”.
  • Abuzul este „normal” pentru că și prietenii lor pățesc așa.
  • Nu au unde să ceară ajutor.

Deși toate aceste credințe pot fi observate și în rândul adulților implicați în violența domestică, sunt mai răspândite la adolescenți, care sunt în plin proces de formare al identității. Frecvența comportamentelor abuzive tinde să se diminueze către finalizarea adolescenței, însă consecințele acestora se accentuează odată cu vârsta. (5)

Care sunt consecințele violenței în relațiile dintre adolescenți?

  • Absenteism crescut
  • Probleme în relațiile cu ceilalți prieteni
  • Performanțe academice scăzute și dificultăți școlare
  • Depresie
  • Anxietate
  • Gânduri suicidare
  • Consum de droguri și alcool
  • Autovătămare
  • Comportament delincvent 
  • Schimbare de dispoziție sau de caracter (depresie, dispoziție, tendință de a se scuza)
  • Izolarea de prieteni și familie
  • Experimentarea violenței în relațiile viitoare, printre victimele adulte ale violului sau ale violenței domestice, 1 din 5 femei și aproape 1 din 7 bărbați au experimentat pentru prima dată o formă de violență din partea partenerului în perioada 11-17 ani. (9)

Dacă ești o victimă a violenței în relații, ai putea…

  • Să gândește sau să crezi că este vina ta.
  • Să te simți furios/furioasă, trist(ă), singur(ă), deprimat(ă) sau confuz(ă).
  • Să simți neputință în fața abuzului.
  • Să te simți amenințat(ă) sau umilit(ă).
  • Să simți anxietate însoțită de senzații în corp (puls accelerat, palpitații, senzație de sufocare, transpirații etc.).
  • Posibil să nu știi ce s-ar putea întâmpla în continuare.
  • Să simți că nu poți vorbi cu familia și prietenii.
  • Să-ți fie teamă să nu suferi mai tare. 
  • Să vrei să îl protejezi pe iubitul sau prietena ta.

Obține ajutor!

  • A fi victima violenței în relații nu este vina ta. Nimic din ceea ce spui, faci sau te comporți nu dă cuiva dreptul să te rănească.
  • Dacă simți că te afli într-o relație abuzivă, cere ajutor imediat. Nu-ți ține îngrijorările doar pentru tine.
  • Vorbește cu cineva în care ai încredere.

Violența domestică este o experiență prin care nimeni nu ar trebui să treacă vreodată, de aceea este stabilit prin lege ca statul să ofere ajutor și protecție persoanelor care trec prin orice formă de abuz. La nivelul comunității sunt desemnate mai multe persoane care pot interveni și sunt obligate legal, în funcție de situație, să raporteze și să ia măsuri pentru a te proteja. Printre profesioniștii care te pot ajuta, se numără: 

  • cadrele medicale – asistenta medicală, medicul de familie, camera de gardă, salvare
  • profesorii – poți apela cu încredere la diriginte, la un profesor pe care îl apreciezi sau la consilierul școlar
  • Direcția Generală de Protecție a Copilului – unde poți beneficia și de consiliere psihologică sau chiar de adăposturi special destinate victimelor violenței domestice
  • poliție – în funcție de pericolul la care ești expus(ă), poliția poate lua unele măsuri, chiar eliberarea unui ordin de protecție, prin care să interzică agresorului să se apropie de tine.
  • ONG-uri care oferă servicii de susținere persoanelor care sunt victime ale violenței domestice

În toate cazurile, aceștia vor depune eforturi pentru ca tu să fii în siguranța și pentru a proteja intimitatea ta și a familiei tale.

SUNĂ!

Dacă dorești ajutor pentru a decide cu cine să vorbești, poți suna la o linie de urgență:

De asemenea, s-ar putea să dorești să vorbești cu un membru de încredere al familiei, cu părinții tăi sau cu  părintele unui prieten, cu un vecin sau cu un prieten adult, un frate sau un văr mai mare sau cu altă persoană cu experiență în care ai încredere.

Iată și alte măsuri de precauție pe care le poți lua:

  • Anunță-ți prietenii sau familia când îți este frică sau ai nevoie de ajutor.
  • Când ieși, spune unde mergi, cu cine ieși și când te vei întoarce, pentru ca persoanele apropiate să poată interveni, în caz de nevoie.
  • Memorează numerele de telefon ale persoanelor importante din viața ta, în caz de urgență să le poti folosi imediat.
  • Ieșiți în grup sau cu alte cupluri.
  • Să ai bani la dispoziție pentru transport dacă trebuie să iei un taxi, autobuz sau metrou, aplicație Uber, pentru a scăpa.

SUCCES! și nu uita… poți să ceri ajutorul!

Bibliografie

  1. Courtain, A., & Glowacz, F. (2021). Exploration of Dating Violence and Related Attitudes Among Adolescents and Emerging Adults. Journal of Interpersonal Violence, 36(5–6), NP2975–NP2998. https://doi.org/10.1177/0886260518770185
  2. Cornelius, T. L., & Resseguie, N. (2007). Primary and secondary prevention programs for dating violence: A review of the literature. Aggression and violent behavior, 12(3), 364-375.
  3. LEGE Nr. 202/2002 din 19 aprilie 2002 *** Republicată privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 
  4. Protocol de acțiune în cazurile de violență de gen asupra adolescenților. Proiectul European “DECIDES Europa – Prevenirea violenței de gen. Perspectiva tinerilor”. Coordonatorul tehnic al publicației: Asociația Trabe, Spania. © Proyecto DECIDES Europe, 2020.
  5. Offenhauer, P., & Buchalter, A. (2011). Teen dating violence: A literature review and annotated bibliography. Library of Congress.
  6. Lee, C., & Wong, J. S. (2020). Examining the effects of teen dating violence prevention programs: A systematic review and meta-analysis. Journal of Experimental Criminology, 1-40.
  7. Vagi, K. J., Olsen, E. O. M., Basile, K. C., & Vivolo-Kantor, A. M. (2015). Teen dating violence (physical and sexual) among US high school students: Findings from the 2013 National Youth Risk Behavior Survey. JAMA pediatrics, 169(5), 474-482.
  8. LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice *) – Republicare
  9.  http://archpedi.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2173573
  10. http://www.cdc.gov/violenceprevention/nisvs/summary_reports.html]
  11. https://victimsofcrime-org.translate.goog/bulletins-for-teens-dating-violence/?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc
  12. https://www.violencepreventionworks.org/public/recognizing_dating_violence.page

Articolul este scris de Psiholog și Psihoterapeut integrativ, Cristina Teodorescu, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Contraceptia II

Contracepția: Ce? Cum? Când? Unde? – O discuție fără perdea (Partea a II-a)

Stai linistită, pentru că lămurim imediat și această situație; de fapt te poți afla într-una dintre urmatoarele 3 situații:

  • Dacă ai uitat o pastilă: iei pastila pe care ai uitat-o cât mai curând poți, iar pe următoarea o iei atunci când trebuia să o iei, chiar dacă asta înseamnă să iei 2 comprimate în aceeași zi; în această situație nu îți trebuie o metodă de contracepție suplimentară;
  • Dacă ai uitat să iei 2 pastile în timpul primelor 2 săptămâni de administrare: vei lua câte 2 pastile în fiecare dintre următoarele 2 zile, apoi vei termina folia de contraceptive normal; sfatul meu ar fi să folosești o metodă suplimentară de contracepție pentru următoarele 7 zile;
  • Dacă ai uitat să iei 2 pastile în timpul celei de-a treia săptămâni de administrare sau ai uitat mai mult de 3 pastile în orice moment al administrării: vei începe o nouă folie și vei folosi protecție suplimentară pentru următoarele 7 zile.

Este destul de larg răspândit și acest mit, și anume că dacă a trecut o perioadă mai lungă de timp de când iei pilulele contraceptive, să zicem 4-5 ani, trebuie să faci o pauză, pentru că dacă nu o faci, vei păți ceva rău. Această idee nu are de fapt nici un suport științific, pentru că nu a arătat nici un studiu că ar trebui să luăm o perioadă de pauză care va scădea riscul de apariție al efectelor adverse ale medicației. (Pe lângă faptul că în acea perioadă de pauză se obțin, de regulă, sarcini nedorite…)

Poate ai auzit o prietenă că ea ia un contraceptiv multifazic și nu ți-a fost clar ce înseamnă… Contraceptivele orale combinate monofazice conțin aceeași doză de estrogen și progesteron în toate comprimatele. Contraceptivele multifazice modifică dozele ambelor componente, adică pastilele pe care le vei administra la sfârșitul foliei nu mai au aceeași cantitate de hormoni cu cele de la începutul foliei; scopul lor este să mențină eficacitatea contracepției, dar să producă mai puține efecte asupra metabolismului tău și să scadă incidența apariției amenoreei (lipsa menstruației) și a sângerării dintre menstre. Totuși, studiile ne-au arătat că preparatele multifazice nu aduc vreo diferență sau aduc foarte mici îmbunătățiri asupra efectelor metabolice.

 

Efectele sau reacțiile adverse

Bun, a venit timpul să vorbim și despre reacțiile adverse ale contraceptivelor combinate, pentru că, la fel ca orice medicament, au și ele reacțiile lor adverse. Trebuie să știi că, de-a lungul timpului, doza de estrogen din COC a tot scăzut, pentru a scădea efctele adverse cardiovasculare, astfel că la momentul actual, aproape toate contraceptivele pe care le găsim pe piață sunt microdozate, adică au o doză mai mică de 50 de micrograme de estrogen; avem chiar și preparate ce conțin doar 20 de micrograme de estrogen pe comprimat. Voi trece în revistă cele mai importante efecte adverse:

  • Creșterea riscului de tromboză venoasă: este de 2 ori mai mare față de populația generală, dar se manifestă în primul rând în primii ani de utilizare și este concentrat la femeile supraponderale sau obeze. Riscul crește cu vârsta și greutatea femeii;
  • Creșterea riscului de tromboză arterială: COC microdozate nu cresc riscul de infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral la femeile sănătoase nefumătoare;
  • Creșterea riscului de boală cardiovasculară: nu avem dovezi științifice pentru așa ceva;
  • Efectele adverse asupra profilului lipidic: sunt limitate doar la anumite preparate monofazice;
  • Creșterea incidentei HTA: nu a fost documentată o creștere semnificativă clinic;
  • Efectele adverse asupra metabolismului carbohidraților: fără semnificație clinică;
  • La nivelul ficatului: singura contraindicație hepatică absolută pentru folosirea COC este boala hepatică acută/cronică cu colestaza; odată ce enzimele hepatice revin la normal, poți folosi contraceptive combinate; legătura dintre COC și cancerul hepatic este neclară;
  • Cancerul de sân: utilizarea curentă sau recentă a COC se poate asocia cu o creștere ușoară a riscului de cancer de sân premenopauza; utilizarea contraceptivelor combinate nu crește și mai mult riscul cancerului de sân dacă ai istoric familial de cancer de sân sau dacă ești diagnosticată deja cu o boală benignă a sânului.

Înainte de a trece mai departe, vreau să mai fac o precizare, asupra unei situații care a creat probleme în trecut: dacă se întâmplă să rămân gravidă și să iau contraceptive combinate în timpul sarcinii, acest lucru este periculos pentru făt? Poți sta liniștită în această privință, pentru că studiile recente au arătat clar că riscul unei anomalii congenitale semnificative la femeile care au rămas gravide în timpul utilizarii COC sau la cele care au luat contraceptive în timpul sarcinii timpurii este de 2-3%, adică la fel ca în populația generală.

Alte avantaje ale contraceptivelor orale combinate pe lângă efectul contraceptiv, COC mai prezintă și următoarele avantaje:

  • Menstre regulate, cu flux și dureri reduse;
  • Mai puține sarcini ectopice;
  • Scăderea incidenței cancerului de endometru;
  • Scăderea incidenței cancerului ovarian;
  • Scăderea incidenței cancerului colorectal;
  • Mai puține cazuri de endometrioză.

COC sunt prescrise de către medic și în caz de sângerari uterine disfuncționale, dismenoree (durerea ce apare în timpul menstruației), acnee și hirsutism. Vreau să menționez aici că sunt indicate frecvent și în cazul chisturilor ovariene funcționale, dar eficiența lor în acest caz nu a fost demonstrată niciodată.

Un al doilea fel de pilule contraceptive despre care vreau să îți povestesc sunt contraceptivele ce conțin doar progesteron (progestin-only minipill). Acțiunea lor contraceptivă se bazează mai mult pe efectele asupra endometrului și mucusului cervical, pentru că acea cantitate mică de progesteron din circulație nu suprimă întotdeauna ovulația, astfel că aprox 40% dintre femeile care le folosesc vor ovula normal.

Ele sunt indicate în câteva situații:

  • Dacă ai vârsta mai mare de 40 de ani (în acest caz ai oricum o fecunditate redusă);
  • Dacă alăptezi, pentru că în acest caz eficiența lor este sporită de supresia ovulației indusă de prolactina (totodată nu au efecte adverse asupra volumului de lapte sau creșterii copilului);
  • Dacă fumezi;
  • Dacă ai afecțiuni importante, care contraindică folosirea COC, ca boli cardiovasculare, diabet zaharat cu afectare vasculară, lupus eritematos sistemic sever, etc.;
  • Dacă ai avut efecte adverse severe la folosirea COC.

Progestin-only pills nu au efecte metabolice semnificative, adică nu modifică factorii de coagulare, nivelul lipidelor și metabolismul carbohidraților.

Iar un al treilea fel de pilule contraceptive este reprezentat de “contracepția de urgență”. Se poate face cu mai multe comprimate de COC, adică 2-5 tablete, urmate de alte 2-5 tablete 12 ore mai târziu; dezavantajele acestei metode sunt reprezentate de efectele gastrointestinale (greață, vărsături) și de faptul că nu poate fi folosită dacă ai istoric personal sau familial de boală tromboembolică. Metoda de electie este actual reprezentată de administrarea de 750 mcg de levonorgestrel (tot un fel de progesteron) de 2 ori, la 12 ore distanță, în cel mult 72 de ore de la contactul sexual; cele 2 tablete pot fi adminstrate și în doză unică de 1.5 mg de levonorgestrel. Prin folosirea celei de-a doua metode ai un risc de 2 ori mai mic de efecte adverse gastrointestinale în comparație cu prima metodă.

Sunt foarte multe mituri care umblă printre adolescente în ceea ce privește “pilula de a doua zi”, așa cum mai este numit acest tip de contracepție. Cel mai important mi se pare să îți subliniez faptul că pilula de urgență recunoaște ca și mecanism de acțiune prevenirea/întârzierea ovulației și astfel prevenirea fertilizării; ea nu previne implantarea, deci dacă o folosești, nu înseamnă că faci un avort!!

Ultimul aspect pe care ți-l prezint este eficiența pilulelor contraceptive. COC au o eficiență de aproximativ 92-93%, ceea ce înseamnă că dintre 100 de femei care folosesc această metodă de contracepție timp de un an, la 7-8 dintre ele va apărea o sarcină nedorită. Eficiența pilulelor ce conțin doar progesteron este similară. Iar contracepția de urgență are o eficiență de aproximativ 85%, dacă este administrată în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat.

Sper că acest articol ți-a clarificat multe aspecte în legatură cu pilulele contraceptive. Deși multe femei din România au o reținere să le folosească pentru că “nu vor să bage hormoni în ele”, sunt niște medicamente cu un profil de siguranță bun, care sunt foarte larg folosite în Europa Occidentală și SUA încă de la jumătatea secolului trecut.

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Contraception

Contracepția: Ce? Cum? Când? Unde? – O discuție fără perdea (Partea I)

Anticoncepționale… Contracepție… Protecție… Cu siguranță ai auzit în jurul tău aceste cuvinte 😊. În acest articol, îmi doresc să îți răspund la întrebările despre contracepție pe care, cel mai probabil, ți le pui, și să vorbim fără rețineri despre acest subiect.

Probabil că știi deja că suntem în urma vecinilor noștri europeni în ceea ce privește utilizarea metodelor moderne de contracepție. Asta nu se întâmplă în marile orașe, unde eu zic că stăm mulțumitor de bine, ci mai ales în mediul rural, unde există multe adolescente care nu cunosc metodele moderne prin care te poți feri de o sarcină nedorită, din cauza lipsei educației sexuale și a posibilităților financiare reduse.

Ce ne arată cifrele? Că în anul 2019 în România au fost efectuate aproape 47.500 de întreruperi de sarcină, cu mult asupra mediei din Europa. Iar în anul 2021, aproape 9% dintre femeile care au născut în România au între 15 și 19 ani, un procent care ne apropie mai mult de țările din Africa, nicidecum din Europa, pentru că în Europa procentul era în jur de 1,6%, și asta cu câțiva ani în urmă!

Există însă și o parte bună a lucrurilor, și anume că la momentul actual avem disponibile în România aproape toate metodele moderne de contracepție, de la binecunoscuta pilulă orală până la implantul hormonal, și de la dispozitivul intrauterin până la inelul vaginal.

Contraceptive orale combinate

Voi începe cu cea mai folosită dintre căile moderne de contracepție, și anume contraceptivele orale combinate (COC). De ce se numesc “combinate”? Pentru că ele conțin 2 feluri de hormoni: un estrogen și un progesteron; aceștia sunt hormoni secretați în mod natural de către ovarele tale, dar cei care sunt folosiți în aceste pastile sunt hormonii sintetizați în laboratoare farmaceutice. Fiecare dintre acești 2 hormoni are rolul sau specific, iar prin însumarea lor se produce efectul care te interesează pe tine: este împiedicată ovulația ta și astfel apariția unei sarcini nedorite.

Păi începi cu un drum la ginecologul tău :). Acesta este cel care trebuie să îți evalueze starea de sănătate și să vadă dacă nu cumva prezinți vreo contraindicație pentru folosirea acestui tip de contracepție. Ginecologul îți va prescrie un set de analize de sânge (nu sunt multe, nu te speria!); să nu crezi că aceste analize îl vor ajuta pe medic să aleagă un anume produs dintre cele care sunt disponibile în farmacii, și acela, și doar acela, este cel care este potrivit pentru organismul tău (este un mit larg răspândit); nu, analizele sunt menite doar să evalueze starea ta de sănătate; dacă ele ies în limite normale, atunci medicul pur și simplu va alege unul dintre multiplele contraceptive microdozate disponibile (probabil unul cu care a avut o experiența pozitivă la alte paciente) și ți-l va prescrie.

Am menționat mai devreme și că există contraindicații; asta înseamnă că avem câteva situații în care, dacă te afli, ar fi periculos pentru tine să iei aceste pilule. Care sunt acestea? Păi principalele ar fi următoarele:

  • Dacă ai sau dacă ai avut anterior tromboflebite sau accidente tromboembolice (de exemplu tromboembolism pulmonar) sau afectarea vaselor de la nivelul creierului sau a vaselor coronare (cele de la nivelul inimii), sau dacă ai boli ce predispun la așa ceva; în principiu, toate bolile pe care ți le-am enumerat mai sus (cu excepția tromboflebitei) se pot reduce la un singur lucru: că ți se blochează un vas de sânge important în corp (în creier, inima, plămâni, etc), ceea ce este foarte periculos pentru tine, putând chiar duce la moartea ta!;
  • Afectarea importantă a ficatului tău sau chiar cancer de ficat;
  • Migrene cu aură (asta înseamnă o durere de cap ce tot reapare, după sau în același timp cu niște tulburări senzoriale ce poartă numele de “aură”; ca exemple de aură îți pot da anumite modificări ale vederii, gen fulgerari de lumină sau pete oarbe, sau furnicături la nivelul mâinilor);
  • Diabet zaharat cu afectare vasculară;
  • Diagnostic sau suspiciune de cancer de sân;
  • Sarcina;
  • Fumat;
  • Creșterea severă a nivelului din sânge al colesterolului sau trigliceridelor;
  • Hipertensiune arterială necontrolată.

În toate aceste cazuri trebuie să NU iei contraceptive orale combinate!! Ce poți face este să iei contraceptive ce conțin doar progesteron (o să îți vorbesc despre ele mai târziu) sau să folosești alt mijloc de contracepție.

Mai există și o serie de situații numite contraindicații relative, adică situații în care nu este la fel de periculos să iei pastilele ca situațiile pe care ți le-am enumerat mai devreme, dar tot este un lucru periculos, așa că medicul trebuie să îți explice situația respectivă și să îți prescrie contraceptivele doar cu acordul tău informat, ca următoarele:

  • Migrene fără aură – adică durere de cap ce reapare, dar fără acele tulburari senzoriale ce o anunță;
  • Hipertensiune arterială controlată;
  • Diabet zaharat sau diabet zaharat gestațional;
  • Prolaps de valvă mitrală;
  • Afecțiune hepatică;
  • Creșterea nivelului din sânge al grăsimilor.

Deci ai fost la ginecolog și concluzia a fost că nu ai contraindicații pentru pilulele contraceptive și că ești îndeajuns de sănătoasă încât să le poți administra, așa că ți-a scris o rețetă. Mergi la farmacie și cumperi contraceptivul respectiv.

Sunt mai multe metode de a începe administrarea lor, dar cea mai simplă și care îți dă cel mai puțin peste cap funcționarea ovarelor este să începi să le iei de la următoarea menstră.

Majoritatea contraceptivelor pe care le vei găsi la farmacie au 21 sau 28 de comprimate în folie. Dacă ginecologul ți-a prescris un contraceptiv care are 28 de comprimate în folie, vei începe cu prima pastilă în prima zi de menstră, iar apoi vei administra câte un comprimat pe zi, întotdeauna la aceeași oră (astfel au eficiența contraceptivă cea mai mare, iar riscul în ceea ce privește apariția unei sângerari între menstre este cel mai mic); după ce se termină prima folie, adică după 28 de zile, vei continua pur și simplu în ziua următoare cu primul comprimat dintr-o nouă folie, fără să faci nici o zi de pauză și asa mai departe… Dar mai vine menstra? Da, menstra va veni în principiu în timp ce administrezi ultimele pastile din folie, dar nu te mai interesează de fapt acest lucru.

Dacă ți-a fost prescris un contraceptiv cu 21 de comprimate în folie, atunci vei începe cu prima pastilă tot în prima zi de menstră, iar apoi vei administra câte un comprimat pe zi, la aceeași oră. După ce ai terminat folia, adică după 21 de zile, vei face o pauză de 7 zile, în care nu mai iei nici o pilulă; în principiu, în această pauză de 7 zile va veni menstra, dar nu te încurcă în nici un fel asta; după cele 7 zile de pauză, începi cu o nouă folie, tot câte un comprimat pe zi, apoi iar 7 zile pauză și tot așa…

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Control ginecologic

Controlul ginecologic dezbrăcat de… secrete

“Controlul ginecologic”… chiar dacă nu îți sună bine aceste două cuvinte, chiar dacă îți este, poate, rușine să mergi la ginecolog, chiar dacă nu îți găsești timp pentru așa ceva sau te întrebi la ce te ajută pe tine acest lucru, ține minte ce îți voi spune acum: controlul ginecologic este extrem de important și s-ar putea să îți salveze viața într-o bună zi!

În acest articol îți voi explica de ce este în interesul tău să mergi la controlul ginecologic, apoi îți voi spune pe îndelete în ce constă acest control, ca să nu ți se mai pară atât de înfricoșător.

De ce trebuie să fac regulat un control ginecologic?

În primul rând, pentru că trăiești într-o țară care este, de mulți ani, printre primele în Europa în ceea ce privește mortalitatea dată de cancerele organelor genitale. Spun asta, nu ca să te sperii, ci pentru că (din păcate) aceasta este realitatea. Dacă ne uităm pe ultima statistică la nivel global, cea pentru anul 2020, aflăm că în România, în topul celor mai frecvent diagnosticate cancere la femei, locul 1 este ocupat de cancerul de sân, locul 3 de cancerul de col uterin, iar locul 5 de cancerul de uter. Ce înseamnă cancerul de col uterin pentru România? Răspunsul este sec: în fiecare zi a anului 2020, 9 femei au fost diagnosticate cu aceasta boală, iar 5 au pierdut lupta cu acest cancer.

În al doilea rând, pentru că ar fi bine să te obișnuiești cât mai devreme cu consultul ginecologic. Într-o țară care încă nu s-a învățat cu ideea de screening, în care unii părinți ocolesc subiectele ce țin de educație sexuală (pentru că gândesc că este rușinos să discute cu copiii lor așa ceva…) și în care multe fete își iau aceste informații de la prietene sau de la cosmeticiană, trebuie să înțelegi că medicul ginecolog este singurul care îți poate oferi informații validate științific.

Când ar fi bine să merg pentru prima dată la ginecolog?

Cel mai bun răspuns la această întrebare este că ar fi bine să mergi pentru prima dată atunci când apar primele întrebări ce țin de educația sexuală. Asta se poate întâmpla înainte sau după începerea vieții intime.

Dacă nu ai nici o problemă sau vreo întrebare care te chinuie, poți merge la primul consult atunci când trebuie să faci și pentru prima dată testul Papanicolau, adică la 2 ani de la debutul vieții sexuale sau la vârsta de 21 de ani.

În ce constă controlul ginecologic?

Consultul ginecologic înseamnă o succesiune de etape:

Discuția cu medicul ginecolog (sau anamneza, cum este ea numită medical) constă într-o serie de întrebări pe care medicul ți le pune pentru a afla istoricul tău medical, istoricul medical al familiei tale, stilul tău de viață, care este problema care te-a adus la el, ce alte investigații și analize ai mai efectuat până acum în legatură cu problema respectivă.

Ce întrebări ar putea să îți pună medicul ginecolog:

  • Când ai avut ultima menstruație?
  • Alte întrebări despre menstruația ta: cât durează? La ce interval vine? Este abundentă sau nu? Ai dureri la menstră sau nu?
  • Ai fost vreodată gravidă? Daca da, ai avut întreruperi de sarcină? Ai avut nașteri? Daca da, cum ai născut? Cum a decurs sarcina?
  • Folosești metode de contracepție?
  • Fumezi?
  • Când ai fost ultima oară la ginecolog?
  • Ești alergică la ceva?
  • Ai vreo problemă de sănătate? Dacă da, când a debutat? Iei vreun tratament?
  • Ai avut vreodată vreo intervenție chirurgicală?
  • Cineva din familia ta suferă de vreo afecțiune?
  • și lista poate continua…

Ce trebuie să faci tu?

  • Pai în primul rând trebuie să răspunzi foarte sincer la toate întrebările, pentru că este în interesul tău ca medicul să știe cât mai multe lucruri despre tine, ca să te poată ajuta cât mai bine. Pe langă asta, sinceritatea va duce la o încredere reciprocă, ceea ce este din nou în interesul tău, pentru că te vei vedea regulat cu medicul ginecolog pentru o perioadă lungă de timp, deci ar fi bine să aveți o relație bună și onestă încă de la început.
  • În al doilea rând, este important să te simți cât mai relaxată, de aceea ar fi bine să alegi niște haine în care să te simți confortabil; încearcă să lași deoparte rușinea sau alte concepții greșite, pentru că pe medic nu îl interesează dacă esti epilată sau nu, în ce ești îmbrăcată sau aspectul tău fizic; de asemenea, chiar dacă unele întrebări te vor jena (de exemplu cele legate de activitatea sexuală), ține minte că tot ce îi vei spune medicului este confidențial, medicul nu are cum să transmită aceste informații mai departe fără acordul tău, nici chiar membrilor familiei tale.
  • În al treilea rând, ține minte că tot ce se întâmplă în cadrul consultației are loc cu acordul tău; adică dacă nu ești de acord cu ceva, fie să răspunzi la anumite întrebări, fie anumite etape din cadrul consultului propriu-zis, este dreptul tău să refuzi! Aici trebuie totuși să menționez că, în funcție de ce anume refuzi tu, medicul poate să nu aibă suficiente elemente pentru a putea pune un diagnostic sau a formula o opinie și o să îți transmită acest lucru.
  • În al patrulea rând, dacă vii la medic cu o anumită problemă, nu doar pentru un control de rutină, îmi imaginez că ai mai multe întrebări în legatură cu acea problemă; sfatul meu este să faci o listă de acasă cu toate întrebările tale, pentru că s-ar putea ca atunci când te afli față în față cu doctorul, să uiți să întrebi ceva important (mai ales dacă ești stingherită sau emoționată în acele clipe).

Este optim să ai vezica goală în momentul examinării. Dacă vrei ca medicul să recolteze anumite probe din secreția cervico-vaginală (ca de exemplu, pentru testul Papanicolau sau pentru un examen de secreție vaginală), trebuie să eviți, cu cel puțin 24 de ore, optim 48 de ore înaintea controlului ginecologic, următoarele: contactul sexual, dușurile intravaginale, tampoanele interne sau ovulele administrate intravaginal. De asemenea, medicul nu poate recolta dacă ai o sângerare pe cale vaginală.

Tu te vei așeza pe masa ginecologică pe spate, cu picioarele așezate în suporții mesei (adică genunchii sunt îndoiți, iar picioarele depărtate). Medicul va introduce în vaginul tau speculul sau valvele, adică niște instrumente din plastic sau metal, de unică folosință sau nu, care îl ajută să vizualizeze mai bine vaginul și colul uterin. După inspecția vizuală, poate avea loc recoltarea din col sau/și vagin a probelor din secreția cervico-vaginală despre care ți-am vorbit mai devreme.

În timp ce tu rămâi în aceeași poziție, medicul va introduce două degete în vaginul tău, iar cu cealaltă mână va apăsa pe abdomenul tău; în acest fel, medicul va examina colul uterin, uterul, ovarele și trompele uterine, adică organele genitale interne.

Ce trebuie să reții aici este că, în ciuda faptului că acest moment al consultației te poate jena (și este normal să te simți puțin jenată), examenul cu valvele și tuseul vaginal durează, de obicei, câteva minute în total. Iar toată această examinare se desfășoară în interesul tău. Nu doare, dar este posibil să simți un ușor disconfort (aici contează și mai mult acea atitudine relaxată despre care îți povesteam mai devreme, pentru că psihicul contează foarte mult; cu cât esti mai anxioasă și cu cât este mai mare durerea pe care te aștepti să o simți, cu atât va fi mai mare gradul de disconfort pe care îl vei simți).

Pe de alta parte, medicul are datoria să efectueze aceste manevre cu blândețe și să îți explice în prealabil toate manevrele pe care le va efectua, pentru ca tu să știi la ce să te aștepți și să nu te ia prin surprindere cu ceva.

Se numește așa pentru ca medicul va introduce o sondă ecografică subțire acoperită cu un prezervativ în interiorul vaginului tău și va examina uterul, ovarele și trompele uterine. Motivul pentru care face asta în loc de a efectua o ecografie transabdominală (cu care poate ești mai obișnuită) este faptul ca ecografia transvaginală vizualizează organele genitale interne cu o rezoluție superioară ecografiei clasice, efectuată pe abdomen; astfel, informațiile aduse medicului sunt mai exacte și el poate să pună un diagnostic precis și cât mai aproape de adevăr.

Trebuie efectuat de către medicul ginecolog la fiecare 1-3 ani la pacienta care are între 20 și 39 de ani, și anual în cazul pacientei cu vârsta de cel puțin 40 de ani. Menționez aici că, datorită faptului că studiile au arătat că examinarea clinică a sânilor este ineficientă în scăderea mortalității prin cancerul de sân, mai multe organizații de profil au eliminat această examinare din ghidurile lor de screening.

Se începe cu inspecția sânilor, moment în care tu vei sta în șezut și cu palmele așezate pe coapse, iar medicul va analiza vizual sânii tăi, cautând modificari de formă sau de simetrie ale sânilor, modificări la nivelul pielii sanilor sau la nivelul mameloanelor (ca retracție, secreție, etc.).

Urmează apoi palparea ganglionilor limfatici, pe care medicul îi evaluează la nivelul axilei tale, dar și deasupra și dedesubtul claviculelor. Pentru examinarea axilei, tu rămâi în aceeași poziție, iar medicul îți îndepărtează brațul de corp, palpând axila și detectând ganglionii prin compresia lor pe peretele toracelui.

Ultima etapă a examinarii este palparea propriu-zisă a sânilor. Pentru asta, tu te vei întinde pe spate pe patul de examinare și vei ridica mâna deasupra capului, pentru a întinde țesutul sânului pe peretele toracelui. Ginecologul îți va palpa sistematic sânul, cu mișcări circulare, evaluând atât țesuturile superficiale, cât și pe cele profunde. Dacă i-ai spus că ai observat o secreție la nivelul mamelonului, îți va comprima și mamelonul, pentru a investiga acea secreție.

Tot rolul ginecologului este să sfătuiască pacienta să își evalueze vizual periodic sânii, iar dacă observă formațiuni la nivelul sânului sau axilei, secreție sau retracție la nivelul mamelonului, dureri la nivelul sânilor care nu sunt ciclice sau orice modificări ale pielii sânilor (ca de exemplu ulcerație, înroșire, edem sau încrețirea pielii), să se prezinte la medic. Dacă vrei să efectuezi și auto-palparea sânilor, ginecologul trebuie să îți prezinte beneficiile, limitările și potențialele prejudicii ale acestei manevre și să te sfătuiască să o practici în prima săptămână de după menstră.

Nu vreau să închei acest articol fără să îți subliniez încă o dată faptul ca ginecologul nu este un bau-bau, ci un om care a învățat mult ca să te ajute; el nu este acolo ca să te judece în nici un fel, ci doar să te ajute să rămâi sănătoasă.

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A