Te-ai gândit vreodată în ce măsură alegerile, deciziile pe care le iei sunt determinate în totalitate de tine și cât sunt determinate de mesajele pe care le primești din familie, prieteni, societate?
Presiunea socială are la bază comparația cu ceilalți. Poate avea un impact negativ asupra relațiilor tale și poate duce la anxietate, neîncredere și stimă de sine scăzută (3).
Presiunea socială poate avea mai multe forme:
- așteptările culturale și sociale preexistente;
- cineva încearcă să te convingă să faci ceva;
- amenințările și atacurile personale;
- recompense sau pedepse care ne pot motiva să ne supunem presiunii sociale.
A trăi autentic înseamnă să acceptăm realitatea propriei libertăți și să fim responsabili de cum alegem să trăim, ținând cont de această libertate (2).
Presiunea socială reprezintă tendința pe care toți o simțim de a ne conforma la diferite standarde sociale, din dorința de a ne integra, de a păstra relația sau nevoia de a aparține.
Aceasta poate avea, mai ales în perioada adolescenței, atât efecte benefice cât și efecte dezavantajoase.
De exemplu, grupul de prieteni te poate stimula să participi la cursul de actorie pe care ți-l dorești, dar ești nesigur(a). Pe de altă parte, te poate convinge și să furi rujul acela din magazin pentru că și așa nu se uită nimeni.
Creierul uman este presetat să caute siguranța (5). Astfel că, pentru unii din noi, este nevoie de efort pentru a ne asuma riscuri și a deveni mai autentici. A ne conforma presiunii sociale este ușor. A-ți urma valorile, dorințele, a pune limite, a-ți da timp, acestea sunt aspecte dificile la care nu prea avem antrenament.
Poate ai observat că nu învățam bebelușii și copiii mici să fie autentici, ci ei pur și simplu sunt. Sunt în perfect contact cu ceea ce simt. Când le e foame vor plânge, iar când nevoile le sunt împlinite se vor opri din plâns (5). Cu timpul, ei învață să interpreteze semnalele părinților și să-și condiționeze comportamentul.
Copiii înțeleg foarte devreme ce înseamnă condiționarea iubirii. Carl Rogers (1963) numește acest mecanism “condiționarea propriei valori” din care învățăm în copilărie că iubirea depinde de comportamentul nostru (dacă suntem cuminți, avem note bune, câștigăm locul 1 sau luăm doar mențiune, etc) (6). Ulterior, aceste condiționări creează acele voci din mintea noastră care ne judecă (la fel cum o făceau și părinții, profesorii, societatea). Când nu avem rezultate conform așteptărilor, apare în interiorul nostru un discurs critic. Dezvoltăm, astfel, o tendință foarte puternică de a ne conforma așteptărilor pe care societatea le are de la noi. Din punct de vedere social și psihologic acest mecanism se numește conformism.
Te poți opri un moment pentru a observa ce așteptări simți că au ceilalți de la tine? De obicei sunt acele obiective pe care ți le spui des și care încep cu “trebuie să…”, “ar fi bine să….”.
Este dăunător pentru copil să primească afecțiune numai atunci când are un comportament care îi face pe plac părintelui. Așadar, copilul și mai apoi viitorul adult învață că trebuie să le facă pe plac celorlalți pentru a fi iubit, acceptat, apreciat, valorizat. Odată cu maturizarea, va pierde contactul cu propria persoană și propriile nevoi fiind mai atent la ce se așteaptă și ce se dorește de la el, ceea ce nu este numai dăunător ci chiar opusul autenticității.
Tu crezi că ești o persoană AUTENTICĂ?
Cunoscuta autoare Brene Brown (2013) spune că „Autenticitatea reprezintă o colecție de alegeri pe care trebuie să le facem în fiecare zi. Este vorba despre alegerea de a apărea și de a fi reali – alegerea de a fi sinceri, alegerea de a ne lăsa să ne vedem adevăratul sine” (2).
Persoana care trăiește autentic trăiește în prezent, aici și acum, încearcă să înțeleagă comportamentul și limitele, dar și ce o motivează fiind conștientă de alegerile și responsabilitățile pe care le are. O viață autentică implică respectarea pasiunilor, valorilor și cunoașterea propriilor calități (5).
“Când spunem despre cineva că este „un om autentic“ îi facem, în mare, un compliment. Admitem că e vorba de un ins care se comportă în perfect acord cu sine, un ins care nu dă curs vorbirii în doi peri, atitudinilor contrafăcute, duplicităţii. Autenticitatea e sinceritate faţă de ceilalţi, dar, mai ales, sinceritate faţă de firea proprie.”- Andrei Pleșu
Formula autenticității arată așa:
“Te cunoști + Te accepți + Ești tu însuți = Viață autentică”(5).
Studiile au arătat că atunci când suntem autentici avem o mai mare încredere în noi, stare de bine, relații mai bune cu cei apropiați și rezultate profesionale mai bune (5).
Exemple
Las aici câteva exemple de persoane care au trăit conformându-se presiunii sociale, dar au ajuns, într-un final să trăiască autentic:
- Maria se simte frustrată pentru că cea mai bună prietenă a ei vorbește foarte mult doar despre problemele ei și îi cere sfaturi Mariei. Când Maria vrea să împărtășească simte că nu este ascultată și nu îi sunt luate în serios emoțiile. Maria și-a găsit curajul să îi spună prietenei ei ce o deranjează și deși relația lor nu s-a schimbat prea mul,. Maria a conștientizat ce o deranja. Ea a început să investească în relații de prietenie autentice de unde și primește, nu doar oferă.
- Irina locuiește cu părinții, adult fiind, dar este nemulțumită de controlul pe care părinții îl manifestă în viața ei. După ce ajunge în procesul psihoterapeutic își dă seama că se poate descurca și singură. Ea își schimbă job-ul și își permite să se mute în chirie unde învață să facă lucrurile pe care înainte părinții ei le făceau pentru ea. Începe să facă propriile alegeri, să facă lucruri care o mulțumesc pe ea și nu pe ceilalți, dar mai ales învață să pună limite în relația cu proprii părinți.
- Andrei lucrează într-un loc în care valorile companiei sunt toxice. Șeful său îl presează să-i mintă pe cei din echipa sa pentru profitul firmei. Andrei nu mai suportă presiunea care este pusă pe el și decide să demisioneze, ulterior declară că este cea mai bună decizie pe care a luat-o, iar acum lucrează în acord cu valorile sale personale (5).
- Mihai îi învinovățea pe ceilalți pentru tot ce nu mergea în viața lui: relația cu părinții, căsnicia și job-ul. Considera că ceilalți sunt responsabili pentru că nu avea la vârstă adultă ce își propusese. Atitudinea lui s-a schimbat când în timpul procesului psihoterapeutic a realizat că doar el era responsabil de viață lui. În loc să trăiască în rolul de victimă a propriei vieți a început să facă pași pentru a repara ce nu mergea în viața lui (5).
- Victor era un bărbat agresiv, macho și foarte competitiv, consuma frecvent alcool. Ani de zile el a trăit conformându-se la standardul pe care îl avea despre a fi bărbat manifestând o masculinitate extremă. A durat încă 10 ani ca el să se mute în altă țară, să trăiască autentic și astfel să devină Victoria (5).
Tu ce experiențe ai avut în care ai simțit presiunea socială? Și cum ai resimțit tu presiunea socială? E posibil să te simți neliniștit, îngrijorat sau rușinat, pot să apară sentimente de vinovăție, teama de a fi exclus sau te poți simți furios sau enervat. Pot să apară mai multe emoții negative și fiecare simte în felul lui. Orice simți este în regulă! Emoțiile apar pentru a-ți trage un semnal de alarmă, că ceva nu este în regulă. De exemplu, e posibil să renunți la o nevoie de-a ta sau poate că ți se încalcă un drept sau o limită.
Autoare Brene Brown a împărtășit câteva strategii care ajută la activarea autenticității:
→ Fă-ți un playlist de câteva melodii care te ajută să te conectezi la tine și care te inspiră;
→ Vorbește cu cineva în care ai încredere despre o situație care te face să te simți inconfortabil. Ideea e să fii sincer(a) cu tine și cu ceilalți. Ajută dacă prietenul te poate încuraja să fii curajoas(ă), sincer(ă).
→ Să ai curajul să spui NU și DA. A fi autentic(ă) înseamnă să spui nu când nu-ți dorești să faci ceva. Dar înseamnă și să spui da când dorești ceva chiar dacă pare că nu ai timp sau e greu.
Nu întotdeauna se poate întâmpla așa cum îți dorești și nu este obligatoriu că dacă spui DA chiar se va materializa. Important este să conștientizezi ce vrei, ce ai nevoie și să îți exprimi într-un fel nevoia sau punctul de vedere.
Consider că este important și să:
→ Fii atent la felul în care te simți. Este de dorit să exprimi atunci când te simți afectat(ă) în anumite situații, mai ales în relațiile importante pentru tine!
→ Spune ce crezi că este bine pentru tine sau ce nu crezi că este bine pentru tine.
Poate simți că trebuie să-i mulțumești pe ceilalți, poate ai dificultăți în a pune limite celor din jur și poate simți că ai putea explora și dezvolta propria autenticitate. În toate aceste aspecte și multe altele te poate susține un psihoterapeut acreditat.
Bibliografie
- Autenticitate Andrei PLEŞU https://dilemaveche.ro/author/158 Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie – 13 octombrie 2010
- BROWN, BRENÉ (2013) Darurile imperfecţiunii : renunţă la cel care crezi că trebuie să fii şi acceptă-te aşa cum eşti – Braşov : Adevăr Divin;
- Bursztyn, Leonardo; Jensen, Robert (2017). Social Image and Economic Behavior in the Field: Identifying, Understanding, and Shaping Social Pressure. Annual Review of Economics, 9(1), 131–153;
- Harris, R. (2008). The happiness trap. Robinson Publishing;
- Joseph, S. (2019). Authentic: How to be yourself and why it matters. Little, Brown Book Group;
- Rogers, C. R. (1963). The concept of the fully functioning person. Psychotherapy: Theory, Research & Practice, 1(1), 17–26.
Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.
Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi
STAY TUNNED!
Partenerul media pentru acest proiect este Iqool
