cyberbullying-ge9fe7513a_1920

De ce este cyberbullyingul atât de îngrozitor?

Mediul online începe să ocupe din ce în ce mai mult spațiu în viața noastră, pentru că este din ce în ce mai accesibil și are numeroase avantaje. Datorită pandemiei, am început să folosim și mai mult internetul și mijloacele electronice de comunicare la distanță, acestea fiind pentru o perioadă de timp singura modalitate de a menține legătura cu persoanele dragi, de a frecventa cursurile școlare sau pentru a ne păstra job-urile, pentru a face cumpărături sau pentru a afla informații noi. 

Pe lângă numeroasele avantaje, mediul online vine și cu unele dezavantaje. Unul dintre acestea este cyberbullying-ul, un fenomen care ia amploare, pe care îmi propun să îl prezint în acest articol.  

Ce este cyberbullying-ul?

Cyberbullying-ul este o formă de hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, de către o persoană sau un grup de persoane, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați, care nu se pot apăra cu ușurință. (1)

Hărțuirea cibernetică se poate întâmpla oriunde există interacțiune socială online. De exemplu, pe rețelele de socializare, jocuri video, mesaje text sau aplicații anonime când se dorește intimidarea altor persoane, prin postări de mesaje sau imagini jenante, prin partajarea de informații private sau transmiterea unor mesaje de amenințare. Copiii, adolescenții și tinerii pot folosi accesul la un public larg online pentru a-și încuraja colegii și prietenii să li se alăture, pentru a ținti pe cineva cu bârfe, zvonuri și povești neadevărate sau jignitoare. Cele mai des întâlnite medii în care apare sunt rețelele sociale cum ar fi Facebook, Instagram, Snapchat și Tik Tok.

Caracteristici

Cyberbullying-ul este un comportament rău intenționat, repetat prin utilizarea computerelor, a telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice (3). Ceea ce îl caracterizează este:

  • rănirea – este un comportament care îi face rău celuilalt sau îl pune în situații în care să se simtă prost;
  • intenția – este un comportament dorit, nu este un comportament accidental;
  • repetiție – se întâmplă de mai multe ori, iar victima nu știe când și dacă agresorul se va opri;
  • dezechilibru de putere – agresorul alege o persoană neputincioasă pe care o rănește profitând de slăbiciunile ei. Totodată,  mediul online oferă anumite avantaje care fac să îi crească puterea celui care hărțuiește.

Violența în mediul online poate fi percepută ca fiind mai dificilă decât hărțuirea off-line, deoarece atacurile pot fi mai intense, mai frecvente, neașteptate ceea ce le face să pară a fi dificil de oprit. În comparație cu agresorii din curtea școlii, agresorii virtuali nu sunt reținuți de spațiu și timp. Ei pot hărțui indiferent de locul în care se află, pe durată nelimitată de timp. (6)

Prin faptul că se întâmplă în mediul online, cyberbullying-ul spre deosebire de alte tipuri de agresiune are unele caracteristici:

  • Este persistent. Majoritatea adolescenților au acces la o anumită formă de tehnologie în orice moment, ceea ce înseamnă că hărțuirea cibernetică poate avea loc oricând, la orice oră – dimineața, după-amiaza și seara – nu doar în timpul programului de școală. Se poate întâmpla constant, ori de câte ori deschizi telefonul, indiferent că ești acasă sau în comunitate. De aceea poate creea un disconfort mai mare, fiind fără oprire.
  • Hărțuirea cibernetică poate fi făcută în mod anonim, fără a se cunoaște cine se află în spatele comportamentului. Ceea ce face să fie mult mai ușor să apară și să continue, pentru că cel care hărțuiește poate să nu fie tras la răspundere. 
  • Greu de observat. Anonimatul și faptul că se întâmplă în mediul online fac ca cyberbullying-ul să fie greu de detectat, de multe ori adulții nu știu cu ce se confruntă copilul/adolescentul, motiv pentru care nu intervin pentru a rezolva problema, deși este necesară intervenția lor. 
  • Informațiile online pot fi partajate ușor și rapid, astfel că este dificilă restricționarea sau oprirea mesajelor negative odată ce acestea sunt postate online, iar cel hărțuit nu știe exact câte persoane au văzut informația. 
  • De multe ori este mai ușor să rănești folosind tehnologia chiar dacă te afli la distanțe mari. Se poate evita foarte ușor contactul direct cu victima, sau confruntarea cu aceasta, luându-i posibilitatea de a se apăra. 
  • Odată ce o informație este partajată pe internet, este adesea disponibilă pentru toată lumea, oriunde. Poate fi dificil să ștergi complet informațiile dacă au fost postate pe internet.

 

Cum se manifestă cyberbullying-ul?

Așa cum am spus, cyberbullying-ul presupune postarea de mesaje false, jignitoare sau menite să producă suferință, în diverse spații virtuale. Iată mai jos câteva exemple concrete:

  • răspândirea minciunilor despre o persoană folosind dispozitive mobile sau internetul;
  • postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale;
  • trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare folosind platformele de mesagerie (Messeenger, WhatsApp, Discord etc.);
  • răspândirea unor bârfe răutăcioase în mediul online despre cineva;
  • spargerea contului unei persoane sau folosirea parolei pentru a-i modifica profilul pe rețelele de socializare sau pentru a posta în numele acesteia, conținuturi și mesaje jignitoare la adresa altora;
  • crearea de conturi false în numele altcuiva;
  • a face o persoană să creadă că ești altcineva;
  • răspândirea în mediul virtual a unor zvonuri, mesaje de discreditare sau dezvăluirea unor secrete neplăcute despre o altă persoană, afectându-i în mod negativ reputația; 
  • crearea de spații virtuale (website, blog, cont de Facebook) cu conținuturi în care altcineva este ridiculizat (filme, desene, fotografii, texte etc.); 
  • inițierea unor discuții în care anumite persoane sunt invitate sau păcălite să dezvăluie informații personale, care sunt ulterior trimise altora; 
  • trimite altora fotografii compromițătoare cu o persoană, fără a avea consimțământul acesteia; 
  • excluderea – eliminarea, în mod intenționat, a unui membru dintr-un grup de discuții online, mesaje de grup, aplicații sau jocuri.

Cyber grooming este un alt fenomen specific mediului online și se referă la folosirea internetului pentru inițerea de contacte (virtuale) cu scopul obținerii unor beneficii sexuale. Se poate ajunge la hărțuire sexuală și chiar abuzul sexual asupra copiilor și al tinerilor. 

Câte persoane se confruntă cu cyberbullying-ul?

România se află printre primele 5 țări din Europa în ceea ce privește violența școlară împotriva copiilor. Potrivit unor statistici ale Ministerul Educației Naționale pentru 2016- 2017, procentul cazurilor de violență școlară a ajuns până la 57% (pentru cei cu vârste cuprinse între 11-15 ani). (4) Un studiu realizat în România, arată că 7 din 10 copii au fost martorii sau victimele unei situații de cyberbullying, 73% dintre copii au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar, 69% asistând la astfel de fenomene în mediul online. (3) Majoritatea cercetărilor indică faptul că între 6 și 30% dintre adolescenți au experimentat o formă de hărțuire cibernetică (6).

Încă din clasele I-IV copiii pot experimenta hărțuirea pe internet. Cei cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, sunt cel mai des implicați în Cyberbullying, după această vârstă frecvența începe să se diminueze.(1) Fetele sunt mai des victime ale violenței, inclusiv în mediul online. De cele mai multe ori, acestea sunt hărțuite pe social media, unde sunt distribuite poze cu acestea, deseori editate sau trucate. Numeroase astfel de cazuri au și o componentă sexuală, pozele sau video-urile distribuite fiind nuduri sau având caracteristici sexuale. (4)

Care sunt consecințele cyberbullying-ului?

Uneori, hărțuirea online, ca și alte tipuri de violență, poate contribui probleme grave de lungă durată. Stresul de a fi într-o stare continuă de supărare sau frică poate duce la apariția unor probleme de sănătate fizică sau psihică. Pot să apară probleme de somn, dificultăți de concentrare, probleme de alimentație (mâncat excesiv sau lipsa poftei de mâncare), nivelul scăzut de energie, stimă de sine scăzută, stări de nervozitate, anxietate, tristețe sau chiar depresie (5). Sentimente de vinovăție, persoana se poate simți prinsă într-o situație fără scăpare, se poate simți singură, ca și cum nimeni nu o susține, se poate simți exclusă.

În același timp, cyberbullying-ul îi poate afecta și pe cei care hărțuiesc în mediul online. Pe lângă disconfort și stresul cauzat de implicarea în cyberbullying, pot exista consecințe la nivelul școlii sau al comunității. Intimidarea sau comentariile răutăcioase care se concentrează pe aspecte precum genul, religia, orientarea sexuală, rasa sau diferențele fizice ale unei persoane sunt considerate discriminare, ceea ce este împotriva legii. Asta înseamnă că poliția s-ar putea implica, iar hărțuitorii se pot confrunta cu sancțiuni grave. În România există o lege din 2020, prin care sunt stabilite o serie de măsuri ce trebuie luate pentru a preveni și a opri cyberbullying-ul.

Ce poți face?

Dacă se întâmplă să fii expus la vreuna din situațiile de mai sus, sau simți că se fac glume pe seama ta (în mediul online) care te rănesc, ai dreptul să spui ce te deranjează și să ceri ca acele “glume” să înceteze. Dacă nu se opresc, este foarte posibil să fie cyberbullying.

  • Următorul pas este să vorbești cu o persoană de încredere, cu părinții sau un adult din viața ta, un profesor sau consilierul de la școală.
  • Dacă îți este dificil să discuți cu o persoană cunoscută, poți apela 119 – Telefonul copilului
  • Dacă se întâmplă pe platformele de socializare, acestea sunt obligate să ofere un mediu sigur utilizatorilor. Ai posibilitatea de a-l bloca pe cel care îți face rău și de a raporta comportamentul pe platforma respectivă. Cere ajutor dacă nu îl  poți bloca singur/ă.
  • Strângerea dovezilor, precum mesaje text și capturi de ecran ale postărilor de pe rețelele de socializare, poate fi utilă, pentru a avea dovezi și a arăta ce se întâmplă.
  • Pentru a pune capăt bullying-ului, agresiunea trebuie identificată, iar raportarea situațiilor este esențială. De asemenea, poate fi de ajutor și să îi arăți agresorului că acțiunile sale sunt inacceptabile.
  • Deloghează-te pentru o perioadă de timp, însă aceasta este o soluție temporară pentru a te liniști, nu tu ești vinovat/ă, celălalt trebuie să înceteze!
  • Redirecționează sau distribuie mesaje doar persoanelor adulte de încredere, care te pot ajuta.
  • Părăsește grupul sau conversația.
  • Dacă ești într-o situație de pericol iminent, contactează poliția sau serviciile de urgență 112.

De asemenea, poți face unele lucruri pentru a preveni apariția unor situații neplăcute:

  • Informațiile personale precum adresa sau numărul de telefon le împărtășești doar cu persoane cunoscute. Ai grijă ce tip de poze postezi sau distribui, informațiile persoanale nu te ajută să fie publice.
  • Păstrează-ți parolele doar pentru tine, nu le spune nici măcar prietenilor apropiați.
  • Atunci când ești nervos sau supărat, încearcă să te liniștești, să analizezi situația și apoi să răspunzi. Un răspuns la nervi, din partea ta, poate încuraja hărțuitorul să continue.
  • Discutați în privat cu persoana care este agresată cibernetic și întrebați dacă este bine și dacă are nevoie de ajutor.
  • Dacă este sigur, luați atitudine și cereți persoanelor care agresează să înceteze sau solicită ajutorul unor persoane adulte (părinți, profesori etc.) pentru a opri situația.

Bibliografie

  1. Redmond, P., Lock, J. V., & Smart, V. (2020). Developing a cyberbullying conceptual framework for educators. Technology in Society60, 101223.
  2. Lozano-Blasco, R., Cortés-Pascual, A., & Latorre-Martínez, M. P. (2020). Being a cybervictim and a cyberbully–The duality of cyberbullying: A meta-analysis. Computers in human behavior111, 106444. 
  3. Campbell, M., & Bauman, S. (2018). Cyberbullying: Definition, consequences, prevalence. In Reducing Cyberbullying in Schools(pp. 3-16). Academic Press.
  4. Salvați Copiii, Violența de orice fel afectează sănătatea fizică și emoțională a copiilor, (2016);
  5. Bogdan Borș și Denisa Leonte (coord) 2022 – Violența Bazată pe Gen în Școlile din România, Moldova și Ucraina  

https://www.tdh.ro/ro/violenta-bazata-pe-gen-scolile-din-romania-moldova-si-ucraina

  1. Kowalski, R. M., Limber, S. P., & McCord, A. (2019). A developmental approach to cyberbullying: Prevalence and protective factors. Aggression and Violent Behavior45, 20-32.
  2. Sabella, R. A., Patchin, J. W., & Hinduja, S. (2013). Cyberbullying myths and realities. Computers in Human behavior29(6), 2703-2711. 

NORME METODOLOGICE din 27 mai 2020, Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 10 iunie 2020

https://kidshelpline.com.au/teens/issues/cyberbullying 

https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying

https://www.acceslajustitie.assoc.ro/cyberbullyingul-o-metoda-de-hartuire-tot-mai-frecventa-in-pandemie/

https://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it

https://www.salvaticopiii.ro/afla-mai-multe/noutati/10-lucruri-esentiale-pe-care-ar-trebui-sa-le-cunoa

Articolul este scris de Psiholog și Psihoterapeut integrativ, Cristina Teodorescu, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A