Design fără titlu (7)

Sindromul premenstrual – Ce este și cum îl poți gestiona

Tensiune în sâni, constipare sau diaree, dureri de cap, crampe… Probabil ai avut cel puțin unul din aceste simptome înainte de menstruație. În acest articol vreau să îți vorbesc despre sindromul premenstrual, ce este, când apare și ce poți face pentru a depăși această  perioadă.

Menstruația este o componentă normală și naturală a vieții, iar în această perioadă trebuie să poți face toate activitățile pe care le faci în orice alt moment al lunii.

Ce este sindromul premenstrual?

Așadar haideți să definim acest sindrom pentru început. Este o combinație de simptome fizice și psihice care apar după ovulație și înainte de menstruație. După ovulație nivelul estrogenului scade dramatic, iar înainte de menstruație scade și nivelul de progesteron atunci când nu apare sarcina. Un alt hormon numit serotonină pare să fie implicat în apariția oboselii, poftelor alimentare și a tulburărilor de somn. Cu toate acestea, cercetătorii nu au ajuns la o concluzie despre cauza sindromului premenstrual. Simptomele se succed cu un caracter predictibil de la lună la lună.

Nu toate femeile au sindrom premenstrual

Majoritatea femeilor afirmă că au unele simptome premenstrual, de la forme ușoare până la manifestări severe care le afectează calitatea vieții. Nu este obligatoriu însă ca toate femeile să experimenteze aceste simptome. Unele femei nu au niciun simptom, pentru altele însă activități simple precum mersul la școală sau la serviciu este cu adevărat dificil.

Mai afectate par să fie femeile care:

  • fumează,
  • sunt stresate,
  • nu fac exerciții fizice regulate,
  • nu dorm suficient,
  • consumă prea mult alcool, sare, carne roșie sau zahăr,
  • au istoric de depresie.

Dispare vreodată sindromul premenstrual?

Da. Sindromul dispare atunci când nu mai avem menstruații, fie că vorbim de menopauză, fie că vorbim de sarcină sau de tratamente hormonale.

Cine este mai predispus să aibe aceste simptome?

Aproximativ 80% din femei au la un moment dat în viață simptome premenstruale. Mai puțin de 5% au simptome grave. Femeile cu un nivel ridicat de stress, cu istoric familial de depresie sau cu istoric personal de depresie postpartum sau depresie.

Simptomele se înrăutățesc cu trecerea timpului, fiind mai severe în jur de 30-40 de ani, mai ales în premenopauză, atunci când există o furtună hormonală în organism. Este mai frecvent la femeile care sunt sensibile la schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual.

Care sunt simptomele cele mai frecvente?

Simptomele din sindromul premenstrual sunt variate, de la simptome fizice la cele emoționale.

Dintre simptomele fizice sunt de amintit:

  • Senzația de sâni umflați, tensiunea în sâni
  • Tulburări de tranzit intestinal: constipație/diaree
  • Balonare
  • Crampe abdominale
  • Durere de cap sau de spate
  • Amețeală
  • Fotosensibilitate
  • Acnee
  • Creștere în greutate prin retenție de apă
  • Durere musculară sau de articulații

Simptomele psihice sau emoționale sunt:

  • Comportament ostil sau iritabilitate
  • Oboseală
  • Tulburări de somn (somnolență crescută sau insomnii)
  • Tulburări de apetit (pofte)
  • Tulburări de concentrare și de memorie
  • Tensiune sau anxietate
  • Depresie, tristețe
  • Modificări bruște de dispoziție
  • Scăderea apetitului sexual
  • Dorință de izolare
  • Ieșiri nervoase
  • Epidoade de plâns nejustificat
  • Senzația că lucrurile sunt scăpate de sub control

Cum îți este afectată sănătatea de acest sindrom?

Există câteva boli care pot fi înrăutățite de sindromul premenstrual. Este cazul bolilor dermatologice, problemelor oculare (conjunctivită). Pot crește numărulde episoade de convulsii, se apare pusee în lupus eritematos, artrită reumatoidă. Alergiile, infecțiile, migrenele se pot agrava.

Viata îmi este afectată de aceste simptome? Activitatea de la școală sau de la locul de muncă este afectată în săptămâna de dinainte de menstruație? Aceste simptome au apărut timp de câteva luni succesive?

Daca raspunsul este DA atunci ar trebui sa iei legătura cu medicul tău.

Cum te poate ajuta medicul tău ginecolog?

Primul pas pentru a primi ajutor este să discuți cu medicul tău. Trebuie să te prezinți la un control atunci când nu îți mai poți desfașura activitatea zilnică din cauza simptomelor. El stabilește acest diagnostic după o discuție detaliată în care tu trebuie să îi descri tot ce simți, oricât de jenant sau insignifiant îți pare. Pentru a putea face asta este util să ai un calendar în care să îți notezi toate aceste informații. Trebuie să îi relatezi medicului care este gradul de severitate al simptomelor tale, în ce zile sunt aceste simptome mai severe, care sunt zilele în care nu ai niciun simptom, ce le înrăutățește și ce le amelioreaza, ce tratamente ai luat până în acel moment și cat de eficiente au fost. Doctorul te va diagnostica cu sindrom premenstrual dacă ai simptome în săptămâna de dinainte de debutul menstruației și care dispar în primele zile de menstruație, și te împiedică să ai o calitate normală a vieții.

Medicul tău îți poate prescrie pastile care să reducă crampele, cefaleea, durerile de spate și de sâni. Îți poate prescrie antiinflamatorii precum ibuprofen sau aspirina sau antispastice. Dacă acestea nu te ajută, îți poate prescrie anticoncepționale, antidepresive, diuretice sau anxiolitice.

Administrea de anticoncepționale previne instalarea ovulației. Există femei care au unele simptome în zilele în care nu primesc pilule cu hormoni de aceea medicul poate recomanda administrarea continua de anticoncepționale cu conținut hormonal astfel încât să nu mai existe o perioada hormone-free; iar femeia în cauză să nu mai aibe menstruție. Un număr mic de femei pot avea simptome accentuate de administrarea de anticoncepționale pentru că acestea conțin o cantitate mai mică de estrogen decât cea necesară organismului lor pentru o bună funcționare.

Uneori medicul ginecolog poate să te îndrume către un medic psihiatru care să îți prescrie medicamente mai puternice pentru a face față tulburărilor depresive. Uneori depresia poate fi mascată sub forma sindromului premenstrual, iar rolul medicului psihiatru este să stabilească dacă pacienta are nevoie de tratament antidepresiv zilnic sau doar în cele 2 saptămâni premenstruale.

Uneori este nevoie de schimbarea tratamentului, așa cum se întâmplă în cazul anticoncepționalelor, până când medicul stabilește ce preparat te ajută cel mai mult. Dacă ai primit un tratament, discută cu medicul tău despre eficiența sa și despre efectele adverse pe care ți le generează.

Ce poți face tu pentru a depăși cu bine perioada premenstruală?

  • Încearcă să ai activitate fizică regulată, îmbunătățind simptome precum depresie, dificultăți de concentrare, oboseala
  • Evită consumul de cafeina, sare sau zahăr în exces în cele 2 săptămâni premenstrual
  • Ai un program de somn regulat, în condiții de confort
  • Focusează-te pe modalități sănătoase de a face fața stressului, cum ar fi activitatea fizică, yoga, meditație, mesaj
  • Evită fumatul
  • Consumă cantități crescute de verdețuri, spanac, nuci, cereale integrale, cereale fortifiate, întrucât conțin cantități mari de magneziu
  • Consumă pește sau ulei de pește pentru un aport mai mare de omega 3 și omega 6
  • Consumă alimente bogate în calciu precum suc de portocale, cereale, pâine, iaurt, lapte, brânză sau ia suplimente cu calciu
  • Sunt studii care arată că vitamina B6 ajută cu reducerea anxietății, iritabilității, balonării și a altor tulburări psihice premenstruale. Se găsește în cantități crescute in carnea de pește, pui, cartofi și fructe.
  • În farmacii există numeroase preparate pe bază de plante pe care le poți încerca sub formă de capsule sau ceai și care promit să îmbunătățeasca sindromul premenstrual.

În speranța că acest articol ți-a răspuns la întrebările pe care le aveai despre sindrom premenstrual, te sfătuiesc să citești și restul articolelor.

Articolul este scris de Dr. Alina Bușan-Pîrvoiu, Medic specialist Obstetrică-ginecologie, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Design fără titlu (5)

Când mintea îți este sabotată de propriul corp. Despre hormoni și nu numai

Ce fericită sunt! Dar… ce tristă sunt!

Hmmm… Schimbări de stare de la clipă la alta fără motiv? 🙂 Am conceput acest articol pentru a te ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în organismul tău și cum determină hormonii modificarea corpului, schimbările de dispoziție și alte procese metabolice.

Ce sunt hormonii și care este rolul lor?

Să începem cu începutul … Hormonii sunt mesageri chimici produși de glandele endocrine și secretați în sânge prin intermediul căruia ajung la organele țintă unde își îndeplinesc rolurile biologice. Ei reglează majoritatea proceselor de la nivelul corpului, inclusiv creșterea, dezvoltarea sexuală, ritmul circadian sau apetitul.

Hormonii sexuali se mai numesc și hormoni steroizi și joacă un rol vital în dezvoltarea sexuală, în reproducere, dar și în sănătate în general.

Hormonii sexuali feminini sunt produși în special la nivelul ovarelor, dar o cantitate de hormoni provine de la glandele suprarenale sau de la placentă în timpul sarcinii.

Acești hormoni au un rol în:

  • apariția pubertății
  • dezvoltare sexuală
  • reproducere
  • libido
  • creșterea osoasă și musculară,
  • răspunsul inflamator,
  • metabolismul colesterolului,
  • creșterea și distribuția părului,
  • distribuția țesutului grăsos.

Nivelul hormonilor în sânge este constant?

Nu, nivelurile hormonale variază de-a lungul timpului, cele mai importante modificări fiind în timpul pubertății, sarcinii și menopauzei. Ei variaza și în timpul ciclului menstrual dar și în condiții de stress, în funcție de administrarea unor medicamente sau în funcție de factori de mediu. De aceea dezechilibrele hormonale pot duce la infertilitate, pierderea densității osoase, acnee sau căderea părului.

Care sunt hormonii specifici feminini?

Poate cel mai cunoscut hormon sexual feminin este estrogenul. Acesta este produs în special de ovar în prima parte a ciclului menstrual. Mai exact este produs de foliculul dominant ovarian, adică cel care urmează să ovuleze la mijlocul ciclului menstrual. O mică cantitate de estrogen provine de la nivelul glandei suprarenale și de la nivelul țesutului gras. Estrogenul își manifestă efectele la nivelul creierului, sistemului cardiovascular, părului, sistemului musculoscheletal, pielii și tractului urinar.

Nivelul de estrogen poate fi determinat prin teste de sânge și are valori normale de 15-350pg/mL după prima menstruație, la femeia în menopauză sub 10 pg/mL, iar la bărbat între 10-40pg/mL.

Progesteronul este produs de ovar după ovulație din structura care poartă numele de corp galben, dar și de placentă în timpul sarcinii. Rolul său este de a pregăti endometrul pentru o viitoare sarcină și de a susține o viitoare sarcină.

Astfel, valorile progesteronul depind de existența ovulației și de existența sau absența sarcinii. Înainte de pubertate el este de 0,1-0,3 ng/mL, după ovulație 2-25 ng/mL, în primul trimestru de sarcină 10-44ng/mL, în al doilea trimestru de sarcină 19,5-82,5 ng/mL și în trimestrul trei de sarcină 65-290ng/mL.

Atunci când nivelul progesteronului este redus în utima parte a ciclului menstrual înseamnă existența unui ciclu anovulator, menstruații neregulate și posibil infertilitate.

Mai sunt si alți hormoni sexuali în organismul femeilor?

Deși este un hormon specific bărbaților, testosteronul  este prezent și la femei și are rol în fertilitate, libido, reglarea ciclului menstrual, creștere osoasă și producerea de hematii. Testosteronul este produs de ovar dar și de glandele suprarenale. Valorile din sânge sunt de 15-70ng/dl.

De-a lungul vieții, nivelurile hormonale fluctuează în limite foarte mari. Ce se întâmplă la pubertate?

Între 9 și 13 ani fetele intră la pubertate, proces care durează până la aproximativ 14 ani. O altă glandă endocrină, numită glanda hipofiză, localizată la baza creierului,  începe să producă niveluri mari de hormoni care la rândul lor acționează la nivelul ovarului unde declanșează ovulațiile cu producerea de estrogen și progesteron.

Astfel apar caracterele sexuale secundare, adică:

  • sânii se dezvoltă,
  • apare pilozitate la nivelul axilelor, picioarelor și pubelui,
  • creștere în greutate cu depunerea țesutului gras la nivelul feselor, coapselor și șoldurilor,
  • modificări la nivelul pelvisului
  • exces seboreic,
  • dezvoltarea și maturarea ovarelor, uterului și vaginului.

De regulă în jurul vârstei de 12 ani fetele experimentează și prima menstruație (menarha). În general menstruația apare cam la 2 ani de când încep să se dezvolte sânii. Ciclul menstrual poate fi inițial neregulat fără a însemna ca este ceva în neregula cu fetița respectivă. După o vreme majoritatea femeilor au un ciclu menstrual între 24 și 34 de zile.

Ce este ciclul menstrual?

Ciclul menstrual este perioada cuprinsă între prima zi a unei menstruații și ultima zi înainte de următoarea menstruație.  Este împărțit în 3 perioade, fiecare cu schimbările sale hormonale. Prima zi a ciclului menstrual este prima zi a menstuației. Menstruația reprezintă eliminarea endometrului, adică a mucoasei care căptușește cavitatea uterină, sub forma unei sângerări vaginale. În primele zile ale ciclului menstrual nivelul de estrogen și de progesteron este minim, motiv pentru care poate apărea instabilitatea emoțională cu schimbări ale dispoziției, cu stare de disforie. Glanda hipofiză începe să producă un hormon care actionează la nivelul ovarului și determină creșterea unui folicul ovarian. Acesta conține ovocitul, iar învelișul lui produce din ce în ce mai mult estrogen pe măsură ce crește, care la rândul său stimulează eliberarea de endorfine. În această perioadă dispoziția se îmbunătățește iar femeile sunt mai energice. Estrogenul mai este numit și hormonul fericirii. La nivelul uterului apare creșterea endometrului în așteptarea unei eventuale sarcini.

La mijlocul ciclului menstrul are loc ovulația, adică spargerea foliculului care a ajuns la o dimensiune de aproximativ 20mm și eliberarea ovocitului. Acesta este captat de trompa uterină și  este transportat către cavitatea uterină în vederea fertilizării de către spermatozoid dacă în această perioadă are loc contact sexual neprotejat. 

Urmează faza foliculară care implică un nivel scăzut de estrogen și unul crescut de progesteron. Dacă nu are loc fertilizarea ovocitului cu apariția sarcinii, nivelul de progesteron produs de ovar scade brusc și apare menstruația. În schimb daca apare sarcina, embrionul se implantează la nivelul endometrului și începe formarea viitoarei placente. Aceasta continuă să producă progesteron care este numit și hormonul sarcinii, dar și alți hormoni, cel mai important fiind hcg-ul (gonadotropina corionică umană) care determină pozitivarea testelor de sarcină.

Ce se întâmplă când producția de hormoni sexuali feminini scade?

Succesiune de cicluri menstruale se repetă pe toată perioada reproductivă a femeii. În jurul vârstei de 52 de ani apare o perioadă de tranziție cu fluctuații mari ale hormonilor o dată cu instalarea perimenopauzei. În această tranziție apar simptome precum menstruații neregulate, bufeuri ( adica valuri de caldură la nivelul corpului în special în jumatatea superioară), tulburări de somn, schimbări ale dispoziției. Toată această tranziție poate dura între 2 și 8 ani, în medie 4 ani, apoi se instalează menopauza. Ovarul scade producția de estrogen și progesteron la un minim, iar secundar apare uscăciunea vaginală, scăderea apetitului sexual și pierderea densității osoase cu osteoporoză. Tot în menopauză prin modificările hormonale crește riscul de patologii cardiovasculare și de accident vascular.

Ce alte roluri mai au estrogenul și progesteronul?

Hormonii sexuali au rol și în excitare și libido. Nivelurile crescute de estrogen preovulator determină lubrifierea vaginală și apariția dorinței sexuale, în timp ce progesteronul crescut determină scaderea libidoului. De aceea femeile au un apetit sexual mai crescut in preajma ovulației și mai scăzut după aceea. Cu toate acestea nu există un tratament hormonal acceptat în prezent pentru a crește dorința de a face sex, mai ales că administrarea de testosterone are numeroase efecte adverse cum ar fi:

  • creșterea ponderală,
  • iritabilitate,
  • pierderea părului capilar și apariția părului în exces la nivelul feței,
  • mărirea clitorisului.

Depresia postpartum care apare la unele femei are și ea o parte de determinism hormonal. După expulzia placentei, nivelurile de estrogen și progesteron ating un minim și astfel se poate explica de ce apare această stare de spirit la femeile care au născut. Treptat ovarele reiau producerea de hormonî, iar acest fenoment dispare. La femeile care alăptează, parțial ca mecanim de protecție, prolactina, hormon responsabil pentru producerea lactației, determină absența ovulațiilor și deci a menstruațiilor.

Ce se întâmplă dacă nivelurile hormonale sunt dezechilibrate?

Dezechilibrele hormonale afectează sănătatea și starea de bine a organismului atunci când persistă o perioadă lungă de timp.

Semnele de alarmă sunt:

  • menstruațiile neregulate,
  • hirsutismul (adică exces de păr la nivelul corpului și feței),
  • acnee,
  • uscăciune vaginală,
  • scăderea libidoului,
  • durere la nivelul sânilor ( mastodinie),
  • probleme gastrointestinale,
  • bufeuri,
  • transpirații nocturne,
  • creștere în greutate,
  • iritabilitate și schimbări frecvente ale stării de dispoziție,
  • anxietate, depresie și insomnie.

Cele mai frecvente cauze de modificare a echilibrului hormonal la femei sunt sindromul de ovar polichistic, insuficiența ovariană prematură, utilizarea de anticoncepționale sau a terapiei de substituție hormonală, exces ponderal, cancer ovarian și stress. Evident că este necesar să consulți medicul specialist în vederea corectei diagnosticări dar și a primirii tratamentului adecvat.

Astfel, semnele de alarmă care ar trebui să te ducă la medic sunt:

  • semnele de sarcină,
  • scăderea apetitului sexual,
  • uscăciune vaginală,
  • durere la contactul sexual,
  • menstruații neregulate,
  • infertilitate,
  • durere pelvină,
  • pierderea părului sau creșterea părului in exces la nivelul feței și trunchiului,
  • depresie,
  • simptome specifice perimenopauzei care afectează calitatea vietii.

Ne ajută detoxifierea să obținem un nivel optim al hormonilor în organism?

Curele de detoxifiere sunt importante și ele pentru a menține un echilibru hormonal, dar și un echilibru al întregului organism. Organul responsabil de metabolismul hormonilor sexuali este ficatul. Prin detoxifiere înțelegem îndepărtarea fiziologică sau medicamentoasă  a substanțelor toxice din organism. Deși nu putem considera hormonii sexuali ca fiind substanțe toxice, o bună funcționare a ficatului asigură un echilibru optim al hormonilor în circulația sanguină pentru o viață sănatoasă. Pe piață există numeroase preparate care promit cure de detoxifiere eficiente. Cei mai simplii pași pe care îi poate urma oricine pentru o detoxifiere sunt:

  • hidratarea corespunzătoare,
  • un număr optim de ore de somn neîntrerupt în condiții confortabile,
  • dietă echilibrată, bogată în fibre
  • activitate fizică regulată.

 În felul acesta presiunea pusă pe ficat scade, astfel încât el poate metaboliza mai eficient nivelurile crescute de estrogen.

Estrogenul în exces este asociat cu diverse forme de cancer, printre care cancerul de sân sau cancerul de endometru.

Sper că acest articol a răspuns la întrebările tale despre hormonii sexuali și rolul acestora în viața ta de zi cu zi 😊.

Articolul este scris de Dr. Alina Bușan-Pîrvoiu, Medic specialist Obstetrică-ginecologie, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A