Design fără titlu (10)

Sarcina

Articole de specialitate

Ai avut un contact sexual neprotejat, menstruația a întârziat, ai facut un test de sarcină și este pozitiv sau pur și simplu îți dorești să afli mai multe despre sarcină? Acesta este articolul pe care trebuie să îl citești.

Consult ginecologic

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl faci după ce ai avut un test de sarcină pozitiv este să te programezi la un consult ginecologic. Medicul va stabili prin examinare ecografică dacă sarcina este intrauterină sau extrauterină, care este vârsta gestațională, care este data probabilă a nașterii, dacă sarcina este viabilă sau nu, și va alcătui un plan de tratament și de îngrijire a gravidei personalizat. Și pentru că menționam de sarcina extrauterină haideți să discutăm puțin și despre ea.

Sarcina extrauterină

Sarcina extrauterină sau ectopică apare atunci când embrionul nu se implantează în cavitatea uterină ci rămâne cel mai adesea la nivelul trompei uterine. În cazuri foarte rare poate să se fixeze la nivelul ovarului sau al cavității abdominale. Sarcina extrauterină nu este viabilă, embrionul nu se poate dezvolta corespunzător și mai mult, este pusă în pericol viața mamei pentru că dezvoltarea acestei sarcini poate determina ruptura trompei uterine și a vaselor de sânge cu hemoragie. Când se întâmplă acest lucru este necesară intervenția chirurgicală. În schimb, dacă diagnosticul este pus din timp se poate rezolva cazul și conservator, adică prin tratament medicamentos.

Sarcina intrauterină

Dar să revenim la sarcina normală, cea intrauterină. După un prim consult ginecologic, medicul prescrie gravidei acid folic pentru o bună dezvoltare a embrionului, eventual și alte suplimente pentru a ajuta gravida pentru următoarele luni. Aceste lucruri fac parte din îngrijirea prenatală. Perioada de gestație la om este de 280 de zile și este împărțită în 3 trimestre, fiecare cu caracteristicile sale și cu schimbări aduse organismului specifice.

Primul trimestru durează până la sfârșitul celei de-a 13 săptămâni de gestație, aceasta fiind calculată pornind de la prima zi a ultimei menstruații. De ce se calculează așa? Pentru că în acest fel toți medicii folosesc un sistem de calcul standardizat și evaluează fătul după aceleași criterii cronologice. Al doilea trimestru debutează cu săptămâna 14 și se încheie o dată cu săptămâna 26. Din săptămâna 27 până la finalul sarcinii durează cel de-al treilea trimestru.

La prima evaluare medicală, ginecologul va da gravidei o listă de analize pe care trebuie să le efectueze. Acestea îl vor ajuta să stabilească starea de sănătate a gravidei, prezența unor boli cu transmitere sexuală, statusul imunizărilor pentru anumite boli infecto-contagioase, existența unor carențe.

Până la finalul celui de-al doilea trimestrul consultațiile ar trebui să fie cel puțin lunare, urmând ca până la 36 de săptămâni să fie o dată la două săptămâni, iar apoi, până la sfârșitul sarcinii să fie săptămânale. La fiecare control gravidei i se va măsura greutatea, tensiune arteriala și pulsul. Examinarea ecografică a fătului este și ea foarte importantă. Există mai multe feluri de examinări ecografice ale fătului. Un tip este morfologia fetală care evaluează anatomia, posibilitatea existenței malformațiilor. Biometria fetală se referă la măsurarea fătului pentru a vedea dacă se dezvoltă corespunzător. La acestea se poate adăuga studiul Doppler care arată felul în care circulă sângele prin principalele vase fetale și este o expresie a stării de bine a acestuia. La acestea se adaugă și studiul placentei și a lichidului amniotic, care sunt și ei markeri ai bunăstării fetale.

Cele 9 luni de sarcină

Și acum să vorbim despre modificările la care să te aștepți de-a lungul celor 9 luni de sarcină

Cu trecerea săptămânilor corpul tău va suferi multe modificări. Sânii cresc în volum, sunt mai sensibili, uneori, spre finalul sarcinii poate apărea și secreție lactată la nivelul maloanelor. Acestea din urmă se pot pigmenta, devenind mai întunecate. La nivelul abdomenului poate apărea o linie întunecată la nivelul abdomenului inferior, numită linea nigra. După naștere, aceste modificări ale pielii se vor atenua treptat. Doar areola mamară poate rămâne hiperpigmentată o perioadă mai lungă de timp.

Modificările hormonale cauzate de sarcină pot cauza schimbări ale dispoziției, unele femei experimentând stări de tristețe inexplicabilă sau depresie. Este foarte important să discuți cu medicul și cu cineva apropiat din familie sau anturaj despre aceste stări pentru a putea fi ajutată.

Unele femei gravide experimentează o creștere mai rapidă a părului, modificare texturii acestuia, iar în perioada de alăptare se poate accelera căderea părului. De asemenea crește cantitatea de sebum de la nivelul pielii și părului, putând apărea și acnee.

Tot hormonii joacă un rol important și în unele din efectele mai puțin plăcute ale sarcinii, cum sunt:

  • greața și vărsăturile, în special în primul trimestru,
  • picioare umflate, cu vase varicoase proeminente,
  • hemoroizi, constipație
  • senzație de arsură în epigastru
  • cefalee
  • oboseală cu tulburări de somn

Ce trebuie să eviți în timpul sarcinii?

  • Alcoolul – este periculos atât pentru gravidă cât și pentru copil, cu atât mai mult cu cât este consumat în cantități mari
  • Tutunul – sunt numeroase studii care arată că există un risc mai mare de pierdere a sarcinii, de naștere prematură, de greutate mică la naștere sau de moarte subită a copilului în primul an de viață la mamele fumătoare.
  • Droguri – utilizarea oricăruit tip de drog în sarcină poate duce la moartea fătului sau la prematuritate. De asemenea, atunci când se folosesc droguri în trimestrul 3, copiii se nasc cu dependență de aceste substanțe.
  • Utilizarea medicamentelor care nu sunt prescrise de medic. Și o banală aspirină poate cauza efecte adverse sarcinii.
  • Consumul unor tipuri de pește care pot conține cantități mari de mercur, cum ar fi tonul, pestele spadă
  • Consumul de ouă crude, de preparate pe bază de maioneză din ou crud
  • Mâncare incorect preparată termin, carne sau pește crude
  • Brânză și lapte nepasteurizat
  • Consumul de sare în exces pentru că poate agrava edemele

Ce trebuie sa faci în timpul sarcinii?

În sarcină alimentația trebuie sa fie echilibrată, cu preparate sănătoase, fără junk-food, suficientă caloric, dar fără exagerări. O femeie normoponderală poate lua până la 10 kg în sarcină. Pentru o femeie care pleacă de la supraponderabilitate este nevoie de o dietă strictă dar care să conțină toti nutrientii necesari pentru a nu exista riscul apariției diabetului gestațional. Foarte important, copilul își ia nutrienții de care are nevoie de la mamă prin intermediul placentei, el nu are pofte, el nu cere anumite dulciuri sau mese în mijlocul nopții. Grețurile și vărsăturile din primul trimestru care pot cauza pierdere în greutate nu afectează copilul. Consumul de fibre poate fi benefic în special în tulburările de tranzit intestinal.

În sarcină sunt recomandate și exercițiile fizice moderate, mersul, yoga sau înotul, dar nu și sportul de contact sau ridicatul de greutăți. Dacă înainte de sarcină erai activă, nu este niciun motiv pentru a înceta acest lucru. Totuși fă unele activități cu prudență pentru că în sarcină mobilitatea articulațiilor crește și pot apărea accidentări destul de ușor.

Odihnește-te corespunzător, într-o poziție confortabilă. Pe măsură ce crește uterul îți va fi mai ușor să te odihnești culcată lateral cu genunchii îndoiți și o pernă suport între genunchi. În felul acesta uterul mărit nu va face presiune pe vena cavă inferioară, iar presiunea pusă pe inimă va fi micșorată. O modificare care poate apare spre sfârșitul somnlui este că vei urina mai frecvent în timpul nopții. Nu este nimic în neregulă cu tine, dar evită să bei lichide noaptea.

Sarcina este o perioadă dificilă, dar extrem de frumoasă, nu uita că ai aproape de tine mereu oameni cu care să vorbești despre orice te frământă,  iar medicul ginecolog te va ghida și va avea grijă de sănătatea ta și a copilului tău în acest timp. Tot cu el trebuie să discuți și despre planul de naștere, pentru a putea fi pregătită pentru ce urmează.

Și nu uita, o sarcină este cu atât mai minunată dacă a fost planificată și nu un accident, așa că fă acest pas când sunteți pregătiți, iar până atunci contactul sexual protejat este absolut necesar. Multe surprize te pot aștepta de-a lungul sarcinii, dar niciuna nu este la fel de plăcută ca felul în care te vei simți când vei avea copilul în brațe.

 

Articolul este scris de Dr. Alina Bușan-Pîrvoiu, Medic specialist Obstetrică-ginecologie, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Distribuie:
ITS

Boli cu transmitere sexuală. Cauze. Simptome. Prevenire.

Articole de specialitate

Sigur ai mai auzit de BTS, adică boli cu transmitere sexuală sau ITS… În această categorie, a infecțiilor transmise pe cale sexuală, intră mai multe tipuri, dar nu o să mă opresc decât asupra celor mai des întâlnite. Este extrem de important să ai câteva noțiuni despre ele, ca să știi de ce trebuie să te ferești de BTS: pentru că în afară de simptomele de moment (care pot fi extrem de supărătoare!), pot avea și consecințe de lungă durată asupra vieții tale. Și sigur nu îți dorești asta :).

Sifilis

Prima infecție despre care o să discutăm este una despre care sunt convins că ai auzit, și anume sifilisul. Este clar că te interesează subiectul, pentru că printre categoriile de femei cu risc crescut pentru a contacta această infecție se numără și adolescentele; cu cât îți începi mai devreme viața sexuală, cu atât vei avea un risc mai mare de a te infecta cu sifilis!

În funcție de stadiul bolii în care se află, femeia poate prezenta diverse leziuni: caracteristic este sancrul sifilitic, o ulcerație ce apare de regulă la nivel genital; în urma răspândirii infecției în organism, se poate ajunge la ultima fază de evoluție, adică sifilisul terțiar, când leziunile pot apărea la nivelul oaselor, mușchilor sau sistemului cardiovascular. 

Boala este diagnosticată de regulă pe baza unui test care se face din sânge; cele mai des folosite teste se numesc VDRL și RPR, avantajele principale fiind că sunt rapide și ieftine. Ele sunt folosite în special în screeningul sifilisului.

Partea bună este că infecția se tratează relativ simplu, cu antibiotice. Cel mai frecvent antibiotic pe care îl folosesc medicii în tratamentul sifilisului este o penicilina, adică celebrul Moldamin, care, ai ghicit, se face injectabil…

Candidoza

Candida albicans este ciuperca ce infectează cel mai frecvent vulva și vaginul, iar infecția produsă poartă numele de candidoză vulvovaginală. 

Când apare candidoza? Apare frecvent atunci când faci un tratament cu un antibiotic cu spectru larg de acțiune, sau dacă ești gravidă, sau dacă ai diabet zaharat. Vreau să reții că, în ciuda părerii generale, transmiterea acestei infecții pe cale sexuală este chiar rară!

Poți bănui că ai făcut o candidoză dacă te confrunți cu o senzație intensă de mâncărime la nivelul vulvei și cu o secreție vaginală albicioasă, brânzoasa.

Candidoza se tratează cu substanțe antimicotice de genul clotrimazolului, care se aplică la nivelul vulvei, vaginului sau amândurora. Tratamentul durează de obicei între 1 și 7 zile, dar în cazul candidozelor complicate poate fi necesară o durată mai lungă de terapie locală intravaginala, de 7-14 zile.

Herpes genital

Herpesul genital reprezintă o infecție cronică cu un virus, și anume HSV 2 (există și HSV 1, dar acesta cauzează predominant leziuni la nivelul gurii). 

În cazul herpesului genital, ai leziuni veziculare cel mai frecvent la nivelul vulvei, dar ele se pot găși și la nivelul vaginului, colului uterin, și chiar anusului. Simptomele sunt extrem de supărătoare: senzație de arsură, durere severă, sau durere la urinare. Cât timp vei avea aceste simptome? Asta depinde dacă te-ai mai întâlnit cu această infecție sau nu. Astfel, dacă te afli la prima infecție cu HSV2, atât formarea leziunilor, cât si vindecarea lor, sunt mai lungi: durerea este prezentă 7-10 zile, iar vindecarea leziunilor necesită 2-3 săptămâni.

Diagnosticul bolii se face fie prin probe luate direct de la nivelul leziunilor, fie prin teste din sânge (adică testele serologice); acestea din urmă caută în sângele femeii anticorpii produși împotriva virusului herpetic. 

Tratamentul herpesului genital se face cu medicație antivirală, nu cu antibiotice! Dacă ai niște simptome foarte puternice, te vor ajuta și medicamentele antiinflamatoare. Ce vreau să reții este că aceste medicamente îți grăbesc vindecarea, dar nu vor eradica virusul, care rămâne de obicei, latent, în organismul tău!

Trichomoniaza

Infecția cu Trichomonas vaginalis este cea mai freventă boală cu transmitere sexuală care nu este cauzată de un virus, la nivel mondial.

Principalul lucru care te va supăra dacă faci așa ceva este o secreție vaginală urât mirositoare, galben-verzuie; ea se poate asocia cu prurit la nivelul vulvei, durere la contatul sexual și spotting. Însă e bine de reținut că până la jumătate dintre femeile infectate nu prezintă nici un simptom!

Diagnosticul îl punem direct prin examinarea la microscop a probei pe care o recoltăm din vagin. Există pe piață și teste care pot detecta ADN-ul acestui parazit, dar sunt destul de scumpe și rezultatul nu este disponibil imediat, ca în cazul examinării la microscop.

Tratamentul se face oral, cu metronidazol de regulă, fie în doză unică, fie pe durata unei săptămâni. Este foarte important să reții că în cazul acestei infecții trebuie să se trateze și partenerul tău, iar contactul sexual nu trebuie să aibă loc până când nu vă vindecați amândoi!

Gonoree

Agentul infecțios care este responsabil de producerea gonoreei are un nume foarte greu de scris, și anume Neisseria gonorrhoeae; sau putem să-i spunem, mult mai simplu, gonococ.

Multe femei care se infectează cu așa ceva nu prezintă nici un simptom; restul femeilor prezintă o secreție vaginală alb-gălbuie, fără miros. Gonococul poate infecta și alte structuri din apropierea vaginului, cum ar fi uretra, dar partea cea mai neplăcută este că poate ascensiona în uter și trompele uterine și să ducă astfel la o infecție a tractului reproducător superior; dacă această infecție nu este tratată sau este incomplet tratată, se poate solda cu infertilitatea femeii respective!

Tratamentul se face cu o combinație de antibiotice administrate în doză unică, și anume o cefalosporină de generația a treia și azitromicină. Trebuie tratat și partenerul tău sexual, așa că medicul îți va prescrie tratament și pentru acesta.

Chlamydia

Infecția cu Chlamydia trachomatis este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală. Prevalența sa maximă este la femeile cu vârsta mai mică de 25 de ani, ca și în cazul gonococului; de aceea, dacă ești mai tânără de 25 de ani, ține minte că ar trebui să te testezi în fiecare an pentru Chlamydia și Neisseria gonorrhoeae! 

Simptomul principal este o secreție vaginală mucopurulentă; dacă infecția ascensionează la nivelul uretrei, atunci te poți confrunta și cu jenă sau durere atunci când urinezi. Dar o mare parte dintre femeile infectate sunt asimptomatice.

Tratamentul infecției se face tot cu antibiotice; sunt mai multe variante, dar bineînțeles că cea mai mare complianță o prezintă cele care se administrează în doză unică. La fel ca în cazul gonoreei, medicul îți va prescrie tratament și pentru partenerul tău sexual.

Mycoplasma genitalium

Relativ recent introdusă în lista bolilor cu transmitere sexuală este infecția cu Mycoplasma genitalium. Similar bacteriilor despre care am vorbit anterior, majoritatea femeilor infectate nu au nici un simptom, dar importanța acestei infecții rezidă în faptul că poate ascensiona și produce infecția tractului genital superior. Astfel, infecțiile cu Chlamydia, gonococ și Mycoplasma sunt cele mai frecvent responsabile de apariția anexitelor, care, netratate sau tratate necorespunzător, pot duce la infertilitatea ta!

La fel ca și bacteriile discutate anterior, tratamentul acestei infecții se face cu antibiotice, cel mai frecvent fiind prescrisă azitromicina.

Vaginoza bacteriană

Am lăsat la sfârșit vaginoza bacteriană, pentru că în acest caz nu este vorba de o infecție propriu-zisă. De fapt, în cazul ei vorbim despre o deplasare a echilibrului florei vaginale normale (adică bacteriile care se găsesc în mod normal în vaginul tău!) către un punct în care predomină bacteriile “rele”.

De ce se produce această deplasare? Principalii factori pe care pot să-i menționez aici sunt contactul sexual cu parteneri noi, contactul sexual cu parteneri multipli, dușurile vaginale și fumatul.

Ceea ce te poate supăra dacă ai vaginoză bacteriană este o secreție vaginală urât mirositoare, dar ține minte că această secreție poate lipsi!

Tratamentul se face cu antibiotice de genul metronidazolului, dar, din păcate, la 30% dintre femei boala va reapărea în 3 luni de la momentul tratamentului. 

În încheiere, ține minte că, chiar dacă o infecție cu transmitere sexuală nu este un lucru grav (ca alte afecțiuni care îți pot pune în pericol chiar viața), dacă este neglijată și tratată necorespunzător, ea poate avea urmări grave asupra fertilității tale, și acest lucru te va interesa mai târziu!!

Bibliografie

  1. Fethen KA, Fairley CK, Hocking JS, et al: Sexual risk factors and bacterial vaginosis: a systematic review and meta-analysis. Clin Infect Dis 47(11):1426, 2008
  2. Wilson J: Managing recurrent bacterial vaginosis. Sex Transm Infect 80:8, 2004
  3. Fanfair RN, Zaidi A, Taylor LD, et al: Trends in seroprevalence of herpes simplex virus type 2 among non-Hispanic blacks and non-Hispanic whites aged 14 to 49 years-United States, 1988 to 2010. Sex Transm Dis 40(11):860, 2013
  4. Centers for Disease Control and Prevention: Sexually transmitted diseases treatment guidelines, 2015. MMWR 59(12):1, 2015
  5. Nyirjesy P, Sobel JD: Genital mycotic infections in patients with diabetes. Postgrad Med 125(3):33, 2013
  6. Donders GG, Sobel JD: Candida vulvovaginitis: a store with a buttery and a show window. Mycoses 60(2):70, 2017
  7. Newman L, Rowley J, Vander Hoom S, et al: Estimates of the prevalence and incidence of four curable sexually transmitted infections in 2012 based on systematic review and global reporting. PLoS One 10(12):e0143304, 2015
  8. Howe K, Kissinger PJ: Single-dose compared with multidose metronidazole for the treatment of trichomoniasis in women: a meta-analysis. Sex Transm Dis 44(1):29, 2017
  9. S. Preventive Services Task Force: Clinical summary. Chlamydia and gonorrhea: screening. 2014. Available at: http://www.uspreventiveservicestaskforce.org/Page/Document/ClinicalSummacyFinal/chlamydia-and-gonorrheascreening.
  10. Weisenfeld HC, Manhart LE: Mycoplasma genitalium in women: current knowledge and research priorities for this recently emerged pathogen. J Inf Dis 216(2 suppl):S389, 2017

 

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Distribuie:
violentainrelatii

Violența în relații SAU cum NU trebuie să arate o relație

Articole de specialitate

Relațiile sănătoase constau în încredere, onestitate, respect, egalitate și compromis, așa cum am prezentat aici. Într-o relație sănătoasă și sigură, fiecare partener își păstrează individualitatea, se simte liber să petreacă timp separat, să se bucure de alți prieteni, să își mențină interesul față de hobby-urile sale și activitățile importante pentru el. 

Din păcate, nu toate relațiile sunt pozitive. În acest articol îmi propun să prezint partea întunecată a relațiilor și ce poți face atunci când în relația cu prietenul/prietena este prezentă violența.  

Ce este violența domestică?

Violența care are loc între doi parteneri de cuplu, actuali sau foști, se numește violența domestică. În general este cunoscută ca: violență în familie, bătaie, lovire, abuz conjugal, agresiune sau abuz asupra femeii, violență conjugală, violență intimă etc., acestea sunt doar câteva exemple. 

Nu este un comportament care se întâmplă o singură dată, este mai degrabă obișnuința unei persoane de a se purta agresiv fizic, sexual și/sau psihologic, față de o persoană sau mai multe persoane din mediul familial, cu care are o relație foarte apropiată, de cuplu, relație părinte-copil, relație între frați etc. 

Violența în relațiile romantice – Dating Violence – este o formă de violență domestică specifică adolescenților și tinerilor, de la 10 la 24 de ani, care au fost împreună sau sunt cuplați în prezent și care experimentează forme de abuz în relație. (1)

Violența la întâlniri este un tipar de comportamente abuzive, agresive, cu scopul de a oferi putere și control asupra unui partener/partenere într-o relație de cuplu, pentru a-l/o manipula, pentru a face ca iubitul/iubita să se simtă prost cu sine sau cu alți oameni apropiați (cum ar fi prietenii sau familia), pentru a-l face pe celălalt îi fie teamă în relația de cuplu.

Dating Violence este un fenomen pe care îl pot experimenta atât fetele cât și băieții, în calitate de agresori sau victime, în relațiile de cuplu. Se poate întâlni în relații heterosexuale sau gay.

Deși este un fenomen larg întâlnit în rândul tinerilor, nu există un concept general valabil, care să îl definească. În România, violența în relațiile dintre adolescenți/tineri, este asociată mai degrabă cu violența de gen sau cu violența domestică. (3,4) De exemplu, violența împotriva unei fete/femei doar fiindcă este considerată mai slabă. Violența de gen este rezultatul relațiilor inegale de putere dintre femei și bărbați, menținute și reproduse de-a lungul istoriei. În general, persoanele de sex feminin sunt mai afectate datorită atitudinilor promovate și menținute de societățile patriarhale, ce oferă mai multă putere bărbaților. 

Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.

Violența domestică poate include abuz psihologic, abuz fizic, abuz sexual sau o combinație a acestora și face referire la orice comportament al unui partener care dăunează celuilalt. (2)

Tipuri de violență

Violența psihologică poate include devalorizare victimei, izolarea și abuzul social, controlul și dominarea, inclusiv prin folosirea tehnologiei, șantajul sau amenințările. Toate acestea fac victima să se simtă captivă, să-i fie frică, să își piardă prietenii, devenind astfel din ce în ce mai dependentă de agresor, făcând-o incapabilă să scape de o relația abuzivă. 

Exemple de comportamente ale abuzului psihologic: 

  • Strigarea pe nume, cu scopul de a te expune public sau a te intimida.
  • Posesivitate și crize de gelozie
  • Jigniri cu scopul de a-ți scădea imaginea de sine
  • Acuze ce stârnesc sentimente de vinovăție 
  • Te sună sau te monitorizează frecvent pentru a afla unde ești, cu cine ești și ce faci
  • Îți spune cu ce să te îmbraci
  • Trebuie să fie cu tine tot timpul
  • Verificarea telefonului mobil sau a e-mailului fără permisiune
  • Neîncredere extremă
  • Te izolează de familie sau prieteni, nu te lasă să ieși cu ei
  • Te amenință că te va răni pe tine sau pe cineva drag (din famile, prieteni) 
  • Îți aduce acuze false
  • Temperament exploziv
  • Modificări ale dispoziției, trece de la o stare la alta nejustificat
  • Îți comandă ce să faci
  • Șantajul
  • Ignorarea sentimentelor tale
  • Insultarea valorilor sau a convingerilor tale

Implică orice mijloc/acțiune sau inacțiune prin care îți poate face rău fizic. Comportamente ale abuzul fizic poate include:

  • Împingerea
  • Lovitură de pumni
  • Plesnit
  • Ciupit
  • Lovituri
  • Lovitură cu piciorul
  • Trasul de păr
  • Strangularea
  • Mușcături
  • Te obligă să fumezi, să consumi alcool sau droguri

Se referă la comportamentele sexuale nedorite de unul dintre parteneri. Abuzul sexual poate include:

  • Atingerea și sărutul nedorit
  • Te obligă să faci sex
  • Nu te lasă să eviți o sarcină nedorită
  • Te obligă să faci alte lucruri sexuale 

Aici poți afla mai multe despre abuzul sexual.

Cât de frecventă este violența în relațiile dintre tineri și adolescenți?

Violența în relații, în funcție de tipul ei de manifestare, variază de la o societate la alta, fiind întâlnită mult mai des decât ne-am aștepta. Tu cunoști pe cineva care experimentează violență în relație cu iubitul/iubita sa? 

Iată ce spun studiile: violența fizică ajunge la 20% dintre adolescenții care au o relație, violența sexuală la 9% din tineri și adolescenți, iar violența psihologică este mult mai des întâlnită cu variații între 20% și 76%, de cele mai multe ori, abuzul emoțional însoțind celelalte tipuri de violență. În ceea ce privește violența online, datele indică faptul că aceasta apare între 5% și 56% din cazuri, în funcție de severitatea comportamentului analizat. (5,6) 

Un sondaj al elevilor de liceu din SUA arată că 1 din 5 eleve de sex feminin și 1 din 10 elevi de sex masculin, care au relații romantice, au suferit o formă de violență între adolescenți în ultimele 12 luni. (7)

Care sunt cauzele?

Cauzele violenței în relațiile dintre adolescenți pot fi multiple, de la lipsa abilităților sociale, la stimă de sine scăzută sau lipsa abilităților de a rezolva probleme, la expunerea la violența domestică între părinți sau expunerea la acte de violență în relațiile cu ceilalți adolescenți etc. Persoanele care trec prin astfel de experiențe pot considera normal să se comporte la rândul lor într-un mod violent. De exemplu, aceștia pot crede că:

  • Ei au dreptul de a-și „controla” partenerele de sex feminin în orice mod este necesar.
  • „Masculinitatea” este percepută ca agresivitate fizică.
  • Își „posedă” partenerul.
  • Ar trebui să beneficieze de relații sexuale.
  • Pot pierde respectul dacă sunt atenți și își susțin partenera, sunt luați de fraieri.
  • Consideră că gelozia este un semn de iubire.

Adolescentele pot crede că:

  • Ele sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor din relațiile lor.
  • Gelozia, posesivitatea și chiar abuzul fizic al iubitului lor sunt „romantice”.
  • Abuzul este „normal” pentru că și prietenii lor pățesc așa.
  • Nu au unde să ceară ajutor.

Deși toate aceste credințe pot fi observate și în rândul adulților implicați în violența domestică, sunt mai răspândite la adolescenți, care sunt în plin proces de formare al identității. Frecvența comportamentelor abuzive tinde să se diminueze către finalizarea adolescenței, însă consecințele acestora se accentuează odată cu vârsta. (5)

Care sunt consecințele violenței în relațiile dintre adolescenți?

  • Absenteism crescut
  • Probleme în relațiile cu ceilalți prieteni
  • Performanțe academice scăzute și dificultăți școlare
  • Depresie
  • Anxietate
  • Gânduri suicidare
  • Consum de droguri și alcool
  • Autovătămare
  • Comportament delincvent 
  • Schimbare de dispoziție sau de caracter (depresie, dispoziție, tendință de a se scuza)
  • Izolarea de prieteni și familie
  • Experimentarea violenței în relațiile viitoare, printre victimele adulte ale violului sau ale violenței domestice, 1 din 5 femei și aproape 1 din 7 bărbați au experimentat pentru prima dată o formă de violență din partea partenerului în perioada 11-17 ani. (9)

Dacă ești o victimă a violenței în relații, ai putea…

  • Să gândește sau să crezi că este vina ta.
  • Să te simți furios/furioasă, trist(ă), singur(ă), deprimat(ă) sau confuz(ă).
  • Să simți neputință în fața abuzului.
  • Să te simți amenințat(ă) sau umilit(ă).
  • Să simți anxietate însoțită de senzații în corp (puls accelerat, palpitații, senzație de sufocare, transpirații etc.).
  • Posibil să nu știi ce s-ar putea întâmpla în continuare.
  • Să simți că nu poți vorbi cu familia și prietenii.
  • Să-ți fie teamă să nu suferi mai tare. 
  • Să vrei să îl protejezi pe iubitul sau prietena ta.

Obține ajutor!

  • A fi victima violenței în relații nu este vina ta. Nimic din ceea ce spui, faci sau te comporți nu dă cuiva dreptul să te rănească.
  • Dacă simți că te afli într-o relație abuzivă, cere ajutor imediat. Nu-ți ține îngrijorările doar pentru tine.
  • Vorbește cu cineva în care ai încredere.

Violența domestică este o experiență prin care nimeni nu ar trebui să treacă vreodată, de aceea este stabilit prin lege ca statul să ofere ajutor și protecție persoanelor care trec prin orice formă de abuz. La nivelul comunității sunt desemnate mai multe persoane care pot interveni și sunt obligate legal, în funcție de situație, să raporteze și să ia măsuri pentru a te proteja. Printre profesioniștii care te pot ajuta, se numără: 

  • cadrele medicale – asistenta medicală, medicul de familie, camera de gardă, salvare
  • profesorii – poți apela cu încredere la diriginte, la un profesor pe care îl apreciezi sau la consilierul școlar
  • Direcția Generală de Protecție a Copilului – unde poți beneficia și de consiliere psihologică sau chiar de adăposturi special destinate victimelor violenței domestice
  • poliție – în funcție de pericolul la care ești expus(ă), poliția poate lua unele măsuri, chiar eliberarea unui ordin de protecție, prin care să interzică agresorului să se apropie de tine.
  • ONG-uri care oferă servicii de susținere persoanelor care sunt victime ale violenței domestice

În toate cazurile, aceștia vor depune eforturi pentru ca tu să fii în siguranța și pentru a proteja intimitatea ta și a familiei tale.

SUNĂ!

Dacă dorești ajutor pentru a decide cu cine să vorbești, poți suna la o linie de urgență:

De asemenea, s-ar putea să dorești să vorbești cu un membru de încredere al familiei, cu părinții tăi sau cu  părintele unui prieten, cu un vecin sau cu un prieten adult, un frate sau un văr mai mare sau cu altă persoană cu experiență în care ai încredere.

Iată și alte măsuri de precauție pe care le poți lua:

  • Anunță-ți prietenii sau familia când îți este frică sau ai nevoie de ajutor.
  • Când ieși, spune unde mergi, cu cine ieși și când te vei întoarce, pentru ca persoanele apropiate să poată interveni, în caz de nevoie.
  • Memorează numerele de telefon ale persoanelor importante din viața ta, în caz de urgență să le poti folosi imediat.
  • Ieșiți în grup sau cu alte cupluri.
  • Să ai bani la dispoziție pentru transport dacă trebuie să iei un taxi, autobuz sau metrou, aplicație Uber, pentru a scăpa.

SUCCES! și nu uita… poți să ceri ajutorul!

Bibliografie

  1. Courtain, A., & Glowacz, F. (2021). Exploration of Dating Violence and Related Attitudes Among Adolescents and Emerging Adults. Journal of Interpersonal Violence, 36(5–6), NP2975–NP2998. https://doi.org/10.1177/0886260518770185
  2. Cornelius, T. L., & Resseguie, N. (2007). Primary and secondary prevention programs for dating violence: A review of the literature. Aggression and violent behavior, 12(3), 364-375.
  3. LEGE Nr. 202/2002 din 19 aprilie 2002 *** Republicată privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 
  4. Protocol de acțiune în cazurile de violență de gen asupra adolescenților. Proiectul European “DECIDES Europa – Prevenirea violenței de gen. Perspectiva tinerilor”. Coordonatorul tehnic al publicației: Asociația Trabe, Spania. © Proyecto DECIDES Europe, 2020.
  5. Offenhauer, P., & Buchalter, A. (2011). Teen dating violence: A literature review and annotated bibliography. Library of Congress.
  6. Lee, C., & Wong, J. S. (2020). Examining the effects of teen dating violence prevention programs: A systematic review and meta-analysis. Journal of Experimental Criminology, 1-40.
  7. Vagi, K. J., Olsen, E. O. M., Basile, K. C., & Vivolo-Kantor, A. M. (2015). Teen dating violence (physical and sexual) among US high school students: Findings from the 2013 National Youth Risk Behavior Survey. JAMA pediatrics, 169(5), 474-482.
  8. LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice *) – Republicare
  9.  http://archpedi.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2173573
  10. http://www.cdc.gov/violenceprevention/nisvs/summary_reports.html]
  11. https://victimsofcrime-org.translate.goog/bulletins-for-teens-dating-violence/?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc
  12. https://www.violencepreventionworks.org/public/recognizing_dating_violence.page

Articolul este scris de Psiholog și Psihoterapeut integrativ, Cristina Teodorescu, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Distribuie: