ASIGURacCES - Raport de cercetare 2023_vf-1_page-0001

Raport de cercetare & Policy Brief – Problematica copiilor cu CES din România

ASIGURacCES - Raport de cercetare 2023_vf-1_page-0001

Raportul de cercetare

Una dintre activitățile derulate în cadrul proiectului „ASIGURacCES” a constat în realizarea unei cercetări privind problematica copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) din România.  În urma activității de cercetare care a avut loc în perioada martie-august 2023 a rezultat un raport ce cuprinde informații despre problemele principale legate de accesul la educație pentru copiii și tinerii cu CES din România.

Metodologia de cercetare care stă la baza acestui raport a implicat un mix de metode cantitative și calitative pentru a asigura o abordare comprehensivă și coerentă a problematicii CES în România. Analiza literaturii de specialitate și a documentelor relevante, inclusiv a cadrului legal, a fundamentat conceptual cercetarea. Analiza de date publice a furnizat o perspectivă detaliată asupra situației la nivel național, iar sondajul online și interviurile semistructurate de profunzime au colectat atât date cantitative, cât și calitative, de la specialiști, cadre didactice și membri ai organizațiilor neguvernamentale, precum și de la aparținătorii copiilor cu CES.

Concluziile raportului sintetizează descoperirile cheie, care formează baza justificării propunerilor formulare ca recomandări de politică publică. Întregul demers de cercetare a permis formularea de soluții și recomandări pentru îmbunătățirea situației copiilor cu CES în cadrul sistemului educațional românesc. Această structură asigură o abordare cuprinzătoare și bine argumentată, reflectând atât cercetarea riguroasă cât și orientarea practică a proiectului.

POLICY BRIEF-UL

Acest document oferă o serie de 10 recomandări în domeniul politicilor publice. Cu alte cuvinte, în urma cercetării și analizării rezultatelor am identificat mai multe probleme și bariere în ceea ce privește problematica CES, motiv pentru care dorim să prezentăm câteva măsuri care ar putea îmbunătăți accesul la educație și calitatea învățământul. Mai jos regăsiți câteva exemple de recomandări:

Recomandarea #1 – Reevaluarea legislației în domeniul educației incluzive

Este crucială revizuirea și actualizarea legislației pentru a extinde conceptul de educație incluzivă, asigurând astfel că toți copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale (CES) beneficiază de drepturile lor la o educație echitabilă și adaptată nevoilor lor specifice. O legislație actualizată ar trebui să abordeze nu doar aspectele legate de acces, ci și cele referitoare la calitatea educației, sprijinul financiar, și pregătirea adecvată a cadrelor didactice. Prin aceasta, se pot crea baze solide pentru un sistem educațional care să ofere șanse egale tuturor elevilor.
De asemenea, este important să se implice experți în educația specială, părinți și organizații non-guvernamentale în procesul de revizuire a legislației, pentru a asigura că noile reglementări reflectă cu acuratețe nevoile și aspirațiile copiilor și tienrilor CES, ale părinților acestora și ale specialiștilot implicați în educația și îngrijirea lor. Prin această reevaluare, se poate promova o schimbare semnificativă în cadrul legislativ, sprijinind astfel construirea unei societăți mai incluzive.

__

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

ASIGURacCES_page-0001

Testimoniale – Comunitatea de practică

Ascultă ce au de spus profesorii despre problematica cerințelor educaționale speciale!

Cora Iulia Aprozeanu

Am avut ocazia de a discuta cu doamna Cora Iulia Aprozeanu care este prof. consilier școlar în București, dar și membră a comunității de practică din cadrul proiectului ASIGURacCES despre problemele din sistemul de învățământ românesc și barierele pe care copiii cu cerințe educaționale speciale le întâmpină.

Una dintre principalele concluzii a fost că resursele umane din învățământ nu sunt suficient de bine formate. Cu alte cuvinte, profesorii au nevoie de oportunități accesibile pentru a-și putea îmbunătăți competențele în lucrul cu copiii cu CES.

La capitolul resurse umane s-a mai menționat faptul că există un deficit foarte mare de consilieri școlari și profesori de sprijin. Un lucru alarmant este că în comunitățile rurale există instituții de învățământ la care nu ajunge niciodată un consilier școlar sau un profesor un profesor itinerant.

O altă problemă o reprezintă lipsă colaborării inter-instituționale când vine vorba de elevii cu CES. Spre exemplu, chiar dacă aceștia au fost diagnosticați în grădiniță, atunci când ajung la școală nimeni nu știe nimic despre particularitățile elevului respectiv. Soluția propusă ar fi o bază de date sau o sursă comună în care să existe informații privind progresul elevilor cu CES pe care profesorii și consilierii să le poată accesa astfel încât să-i poată ajuta.

ANCA ALINA MOTICA

Anca Alina Motica este profesoară la Școala Gimnazială Specială Baia Mare și face parte din comunitatea de practică a proiectului ASIGURacCES. Am vorbit împreună despre experiența sa în cadrul comunității de practică, dar și despre problematica CES.

Copiii cu cerințe educaționale speciale au nevoie de multă empatie și răbdare.  Atunci când vine vorba despre dificultățile întâmpinate, interacțiunea și comunicarea cu părinții este una dintre marile provocări. Acest lucru se datorează faptului că părinții au nevoie la rândul lor de sprijin deoarece nu toți știu cum să acorde atenție copiilor.

Elevii cu CES sunt discriminați, iar drepturile și beneficiile pe care aceștia le au nu sunt suficiente. Un copil cu cerințe educaționale speciale are nevoie în permanență de suportul profesorului de sprijin, nu doar 4 ore pe săptămână.

Diferențe există chiar și în rândul elevilor cu CES deoarece „există familii care își permit terapii, își permit integrarea unui copil și  familii care nu”. Costurile pe care o familie al unui copil cu CES trebuie să le suporte sunt foarte ridicate.

În ceea ce privește resursele educaționale ale elevilor cu CES acestea sunt destul de limitate. Anca Motica ne mărturisește că „există școli care nu au rampă de acces” și până la urmă „pornim de la rampa de acces”. O altă problemă este cea în cazurile în care „profesorii nu doresc să coboare ștacheta […], nu merg pe predarea pe nivele”.

__

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

ASIGURacCES WEB_page-0002

Comunitatea de Practică

Comunitatea de practică reprezintă un spațiu sigur și incluziv, dedicat tuturor celor care au participat la cursurile pentru dezvoltarea competențelor pe tema protecției și respectării drepturilor omului în lucrul cu copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), susținute de SECS. Comunitatea de practică va avea loc pe o perioadă de 12 luni.  

SESIUNI ONLINE

Lunar este organizată o întâlnire online în care membri comunității de practică împărtășesc experiențele, bunele practici, dificultățile întâmpinate și fac schimb de resurse. 

ACTIVITĂȚI

La fiecare sesiune online există patru persoane care prezintă activitățile derulate la clasă sau individual pentru conștientizarea și respectarea drepturilor elevilor cu cerințe educaționale speciale. Câteva dintre aceste activități pot fi observate mai jos.

__

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

ASIGURacCES WEB (1)_page-0001

Totul despre CES

Totul despre CES reprezintă o serie de videoclipuri animate care are ca scop informarea și conștientizarea publicului despre problematica cerințelor educaționale speciale.

Episodul 1 | Ce înseamnă CES?

Conceptul este unul destul de complex și merită atenția tuturor, motiv pentru care primul episod pornește chiar de la sintagma „CES” și explică ce presupune aceasta. Totodată, cerințele educaționale speciale pot fi clasificate în 4 categorii. În episoadele următoare vom discuta în detaliu despre fiecare categorie în parte.

Episodul 2 | Dificultăți de comunicare & interacțiune

Dacă în primul episod am prezentat pe larg cele 4 categorii de CES, acum a venit timpul să discutăm mai detaliat despre dificultățile de comunicare și interacțiune. Cel de-al doilea episod abordează mai multe subiecte precum autismul, tulburările de vorbire și limbaj, dar și mutismul selectiv.

__

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Control ginecologic

Controlul ginecologic dezbrăcat de… secrete

“Controlul ginecologic”… chiar dacă nu îți sună bine aceste două cuvinte, chiar dacă îți este, poate, rușine să mergi la ginecolog, chiar dacă nu îți găsești timp pentru așa ceva sau te întrebi la ce te ajută pe tine acest lucru, ține minte ce îți voi spune acum: controlul ginecologic este extrem de important și s-ar putea să îți salveze viața într-o bună zi!

În acest articol îți voi explica de ce este în interesul tău să mergi la controlul ginecologic, apoi îți voi spune pe îndelete în ce constă acest control, ca să nu ți se mai pară atât de înfricoșător.

De ce trebuie să fac regulat un control ginecologic?

În primul rând, pentru că trăiești într-o țară care este, de mulți ani, printre primele în Europa în ceea ce privește mortalitatea dată de cancerele organelor genitale. Spun asta, nu ca să te sperii, ci pentru că (din păcate) aceasta este realitatea. Dacă ne uităm pe ultima statistică la nivel global, cea pentru anul 2020, aflăm că în România, în topul celor mai frecvent diagnosticate cancere la femei, locul 1 este ocupat de cancerul de sân, locul 3 de cancerul de col uterin, iar locul 5 de cancerul de uter. Ce înseamnă cancerul de col uterin pentru România? Răspunsul este sec: în fiecare zi a anului 2020, 9 femei au fost diagnosticate cu aceasta boală, iar 5 au pierdut lupta cu acest cancer.

În al doilea rând, pentru că ar fi bine să te obișnuiești cât mai devreme cu consultul ginecologic. Într-o țară care încă nu s-a învățat cu ideea de screening, în care unii părinți ocolesc subiectele ce țin de educație sexuală (pentru că gândesc că este rușinos să discute cu copiii lor așa ceva…) și în care multe fete își iau aceste informații de la prietene sau de la cosmeticiană, trebuie să înțelegi că medicul ginecolog este singurul care îți poate oferi informații validate științific.

Când ar fi bine să merg pentru prima dată la ginecolog?

Cel mai bun răspuns la această întrebare este că ar fi bine să mergi pentru prima dată atunci când apar primele întrebări ce țin de educația sexuală. Asta se poate întâmpla înainte sau după începerea vieții intime.

Dacă nu ai nici o problemă sau vreo întrebare care te chinuie, poți merge la primul consult atunci când trebuie să faci și pentru prima dată testul Papanicolau, adică la 2 ani de la debutul vieții sexuale sau la vârsta de 21 de ani.

În ce constă controlul ginecologic?

Consultul ginecologic înseamnă o succesiune de etape:

Discuția cu medicul ginecolog (sau anamneza, cum este ea numită medical) constă într-o serie de întrebări pe care medicul ți le pune pentru a afla istoricul tău medical, istoricul medical al familiei tale, stilul tău de viață, care este problema care te-a adus la el, ce alte investigații și analize ai mai efectuat până acum în legatură cu problema respectivă.

Ce întrebări ar putea să îți pună medicul ginecolog:

  • Când ai avut ultima menstruație?
  • Alte întrebări despre menstruația ta: cât durează? La ce interval vine? Este abundentă sau nu? Ai dureri la menstră sau nu?
  • Ai fost vreodată gravidă? Daca da, ai avut întreruperi de sarcină? Ai avut nașteri? Daca da, cum ai născut? Cum a decurs sarcina?
  • Folosești metode de contracepție?
  • Fumezi?
  • Când ai fost ultima oară la ginecolog?
  • Ești alergică la ceva?
  • Ai vreo problemă de sănătate? Dacă da, când a debutat? Iei vreun tratament?
  • Ai avut vreodată vreo intervenție chirurgicală?
  • Cineva din familia ta suferă de vreo afecțiune?
  • și lista poate continua…

Ce trebuie să faci tu?

  • Pai în primul rând trebuie să răspunzi foarte sincer la toate întrebările, pentru că este în interesul tău ca medicul să știe cât mai multe lucruri despre tine, ca să te poată ajuta cât mai bine. Pe langă asta, sinceritatea va duce la o încredere reciprocă, ceea ce este din nou în interesul tău, pentru că te vei vedea regulat cu medicul ginecolog pentru o perioadă lungă de timp, deci ar fi bine să aveți o relație bună și onestă încă de la început.
  • În al doilea rând, este important să te simți cât mai relaxată, de aceea ar fi bine să alegi niște haine în care să te simți confortabil; încearcă să lași deoparte rușinea sau alte concepții greșite, pentru că pe medic nu îl interesează dacă esti epilată sau nu, în ce ești îmbrăcată sau aspectul tău fizic; de asemenea, chiar dacă unele întrebări te vor jena (de exemplu cele legate de activitatea sexuală), ține minte că tot ce îi vei spune medicului este confidențial, medicul nu are cum să transmită aceste informații mai departe fără acordul tău, nici chiar membrilor familiei tale.
  • În al treilea rând, ține minte că tot ce se întâmplă în cadrul consultației are loc cu acordul tău; adică dacă nu ești de acord cu ceva, fie să răspunzi la anumite întrebări, fie anumite etape din cadrul consultului propriu-zis, este dreptul tău să refuzi! Aici trebuie totuși să menționez că, în funcție de ce anume refuzi tu, medicul poate să nu aibă suficiente elemente pentru a putea pune un diagnostic sau a formula o opinie și o să îți transmită acest lucru.
  • În al patrulea rând, dacă vii la medic cu o anumită problemă, nu doar pentru un control de rutină, îmi imaginez că ai mai multe întrebări în legatură cu acea problemă; sfatul meu este să faci o listă de acasă cu toate întrebările tale, pentru că s-ar putea ca atunci când te afli față în față cu doctorul, să uiți să întrebi ceva important (mai ales dacă ești stingherită sau emoționată în acele clipe).

Este optim să ai vezica goală în momentul examinării. Dacă vrei ca medicul să recolteze anumite probe din secreția cervico-vaginală (ca de exemplu, pentru testul Papanicolau sau pentru un examen de secreție vaginală), trebuie să eviți, cu cel puțin 24 de ore, optim 48 de ore înaintea controlului ginecologic, următoarele: contactul sexual, dușurile intravaginale, tampoanele interne sau ovulele administrate intravaginal. De asemenea, medicul nu poate recolta dacă ai o sângerare pe cale vaginală.

Tu te vei așeza pe masa ginecologică pe spate, cu picioarele așezate în suporții mesei (adică genunchii sunt îndoiți, iar picioarele depărtate). Medicul va introduce în vaginul tau speculul sau valvele, adică niște instrumente din plastic sau metal, de unică folosință sau nu, care îl ajută să vizualizeze mai bine vaginul și colul uterin. După inspecția vizuală, poate avea loc recoltarea din col sau/și vagin a probelor din secreția cervico-vaginală despre care ți-am vorbit mai devreme.

În timp ce tu rămâi în aceeași poziție, medicul va introduce două degete în vaginul tău, iar cu cealaltă mână va apăsa pe abdomenul tău; în acest fel, medicul va examina colul uterin, uterul, ovarele și trompele uterine, adică organele genitale interne.

Ce trebuie să reții aici este că, în ciuda faptului că acest moment al consultației te poate jena (și este normal să te simți puțin jenată), examenul cu valvele și tuseul vaginal durează, de obicei, câteva minute în total. Iar toată această examinare se desfășoară în interesul tău. Nu doare, dar este posibil să simți un ușor disconfort (aici contează și mai mult acea atitudine relaxată despre care îți povesteam mai devreme, pentru că psihicul contează foarte mult; cu cât esti mai anxioasă și cu cât este mai mare durerea pe care te aștepti să o simți, cu atât va fi mai mare gradul de disconfort pe care îl vei simți).

Pe de alta parte, medicul are datoria să efectueze aceste manevre cu blândețe și să îți explice în prealabil toate manevrele pe care le va efectua, pentru ca tu să știi la ce să te aștepți și să nu te ia prin surprindere cu ceva.

Se numește așa pentru ca medicul va introduce o sondă ecografică subțire acoperită cu un prezervativ în interiorul vaginului tău și va examina uterul, ovarele și trompele uterine. Motivul pentru care face asta în loc de a efectua o ecografie transabdominală (cu care poate ești mai obișnuită) este faptul ca ecografia transvaginală vizualizează organele genitale interne cu o rezoluție superioară ecografiei clasice, efectuată pe abdomen; astfel, informațiile aduse medicului sunt mai exacte și el poate să pună un diagnostic precis și cât mai aproape de adevăr.

Trebuie efectuat de către medicul ginecolog la fiecare 1-3 ani la pacienta care are între 20 și 39 de ani, și anual în cazul pacientei cu vârsta de cel puțin 40 de ani. Menționez aici că, datorită faptului că studiile au arătat că examinarea clinică a sânilor este ineficientă în scăderea mortalității prin cancerul de sân, mai multe organizații de profil au eliminat această examinare din ghidurile lor de screening.

Se începe cu inspecția sânilor, moment în care tu vei sta în șezut și cu palmele așezate pe coapse, iar medicul va analiza vizual sânii tăi, cautând modificari de formă sau de simetrie ale sânilor, modificări la nivelul pielii sanilor sau la nivelul mameloanelor (ca retracție, secreție, etc.).

Urmează apoi palparea ganglionilor limfatici, pe care medicul îi evaluează la nivelul axilei tale, dar și deasupra și dedesubtul claviculelor. Pentru examinarea axilei, tu rămâi în aceeași poziție, iar medicul îți îndepărtează brațul de corp, palpând axila și detectând ganglionii prin compresia lor pe peretele toracelui.

Ultima etapă a examinarii este palparea propriu-zisă a sânilor. Pentru asta, tu te vei întinde pe spate pe patul de examinare și vei ridica mâna deasupra capului, pentru a întinde țesutul sânului pe peretele toracelui. Ginecologul îți va palpa sistematic sânul, cu mișcări circulare, evaluând atât țesuturile superficiale, cât și pe cele profunde. Dacă i-ai spus că ai observat o secreție la nivelul mamelonului, îți va comprima și mamelonul, pentru a investiga acea secreție.

Tot rolul ginecologului este să sfătuiască pacienta să își evalueze vizual periodic sânii, iar dacă observă formațiuni la nivelul sânului sau axilei, secreție sau retracție la nivelul mamelonului, dureri la nivelul sânilor care nu sunt ciclice sau orice modificări ale pielii sânilor (ca de exemplu ulcerație, înroșire, edem sau încrețirea pielii), să se prezinte la medic. Dacă vrei să efectuezi și auto-palparea sânilor, ginecologul trebuie să îți prezinte beneficiile, limitările și potențialele prejudicii ale acestei manevre și să te sfătuiască să o practici în prima săptămână de după menstră.

Nu vreau să închei acest articol fără să îți subliniez încă o dată faptul ca ginecologul nu este un bau-bau, ci un om care a învățat mult ca să te ajute; el nu este acolo ca să te judece în nici un fel, ci doar să te ajute să rămâi sănătoasă.

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A