Design fără titlu (10)

Sarcina

Ai avut un contact sexual neprotejat, menstruația a întârziat, ai facut un test de sarcină și este pozitiv sau pur și simplu îți dorești să afli mai multe despre sarcină? Acesta este articolul pe care trebuie să îl citești.

Consult ginecologic

Cel mai important lucru pe care trebuie să îl faci după ce ai avut un test de sarcină pozitiv este să te programezi la un consult ginecologic. Medicul va stabili prin examinare ecografică dacă sarcina este intrauterină sau extrauterină, care este vârsta gestațională, care este data probabilă a nașterii, dacă sarcina este viabilă sau nu, și va alcătui un plan de tratament și de îngrijire a gravidei personalizat. Și pentru că menționam de sarcina extrauterină haideți să discutăm puțin și despre ea.

Sarcina extrauterină

Sarcina extrauterină sau ectopică apare atunci când embrionul nu se implantează în cavitatea uterină ci rămâne cel mai adesea la nivelul trompei uterine. În cazuri foarte rare poate să se fixeze la nivelul ovarului sau al cavității abdominale. Sarcina extrauterină nu este viabilă, embrionul nu se poate dezvolta corespunzător și mai mult, este pusă în pericol viața mamei pentru că dezvoltarea acestei sarcini poate determina ruptura trompei uterine și a vaselor de sânge cu hemoragie. Când se întâmplă acest lucru este necesară intervenția chirurgicală. În schimb, dacă diagnosticul este pus din timp se poate rezolva cazul și conservator, adică prin tratament medicamentos.

Sarcina intrauterină

Dar să revenim la sarcina normală, cea intrauterină. După un prim consult ginecologic, medicul prescrie gravidei acid folic pentru o bună dezvoltare a embrionului, eventual și alte suplimente pentru a ajuta gravida pentru următoarele luni. Aceste lucruri fac parte din îngrijirea prenatală. Perioada de gestație la om este de 280 de zile și este împărțită în 3 trimestre, fiecare cu caracteristicile sale și cu schimbări aduse organismului specifice.

Primul trimestru durează până la sfârșitul celei de-a 13 săptămâni de gestație, aceasta fiind calculată pornind de la prima zi a ultimei menstruații. De ce se calculează așa? Pentru că în acest fel toți medicii folosesc un sistem de calcul standardizat și evaluează fătul după aceleași criterii cronologice. Al doilea trimestru debutează cu săptămâna 14 și se încheie o dată cu săptămâna 26. Din săptămâna 27 până la finalul sarcinii durează cel de-al treilea trimestru.

La prima evaluare medicală, ginecologul va da gravidei o listă de analize pe care trebuie să le efectueze. Acestea îl vor ajuta să stabilească starea de sănătate a gravidei, prezența unor boli cu transmitere sexuală, statusul imunizărilor pentru anumite boli infecto-contagioase, existența unor carențe.

Până la finalul celui de-al doilea trimestrul consultațiile ar trebui să fie cel puțin lunare, urmând ca până la 36 de săptămâni să fie o dată la două săptămâni, iar apoi, până la sfârșitul sarcinii să fie săptămânale. La fiecare control gravidei i se va măsura greutatea, tensiune arteriala și pulsul. Examinarea ecografică a fătului este și ea foarte importantă. Există mai multe feluri de examinări ecografice ale fătului. Un tip este morfologia fetală care evaluează anatomia, posibilitatea existenței malformațiilor. Biometria fetală se referă la măsurarea fătului pentru a vedea dacă se dezvoltă corespunzător. La acestea se poate adăuga studiul Doppler care arată felul în care circulă sângele prin principalele vase fetale și este o expresie a stării de bine a acestuia. La acestea se adaugă și studiul placentei și a lichidului amniotic, care sunt și ei markeri ai bunăstării fetale.

Cele 9 luni de sarcină

Și acum să vorbim despre modificările la care să te aștepți de-a lungul celor 9 luni de sarcină

Cu trecerea săptămânilor corpul tău va suferi multe modificări. Sânii cresc în volum, sunt mai sensibili, uneori, spre finalul sarcinii poate apărea și secreție lactată la nivelul maloanelor. Acestea din urmă se pot pigmenta, devenind mai întunecate. La nivelul abdomenului poate apărea o linie întunecată la nivelul abdomenului inferior, numită linea nigra. După naștere, aceste modificări ale pielii se vor atenua treptat. Doar areola mamară poate rămâne hiperpigmentată o perioadă mai lungă de timp.

Modificările hormonale cauzate de sarcină pot cauza schimbări ale dispoziției, unele femei experimentând stări de tristețe inexplicabilă sau depresie. Este foarte important să discuți cu medicul și cu cineva apropiat din familie sau anturaj despre aceste stări pentru a putea fi ajutată.

Unele femei gravide experimentează o creștere mai rapidă a părului, modificare texturii acestuia, iar în perioada de alăptare se poate accelera căderea părului. De asemenea crește cantitatea de sebum de la nivelul pielii și părului, putând apărea și acnee.

Tot hormonii joacă un rol important și în unele din efectele mai puțin plăcute ale sarcinii, cum sunt:

  • greața și vărsăturile, în special în primul trimestru,
  • picioare umflate, cu vase varicoase proeminente,
  • hemoroizi, constipație
  • senzație de arsură în epigastru
  • cefalee
  • oboseală cu tulburări de somn

Ce trebuie să eviți în timpul sarcinii?

  • Alcoolul – este periculos atât pentru gravidă cât și pentru copil, cu atât mai mult cu cât este consumat în cantități mari
  • Tutunul – sunt numeroase studii care arată că există un risc mai mare de pierdere a sarcinii, de naștere prematură, de greutate mică la naștere sau de moarte subită a copilului în primul an de viață la mamele fumătoare.
  • Droguri – utilizarea oricăruit tip de drog în sarcină poate duce la moartea fătului sau la prematuritate. De asemenea, atunci când se folosesc droguri în trimestrul 3, copiii se nasc cu dependență de aceste substanțe.
  • Utilizarea medicamentelor care nu sunt prescrise de medic. Și o banală aspirină poate cauza efecte adverse sarcinii.
  • Consumul unor tipuri de pește care pot conține cantități mari de mercur, cum ar fi tonul, pestele spadă
  • Consumul de ouă crude, de preparate pe bază de maioneză din ou crud
  • Mâncare incorect preparată termin, carne sau pește crude
  • Brânză și lapte nepasteurizat
  • Consumul de sare în exces pentru că poate agrava edemele

Ce trebuie sa faci în timpul sarcinii?

În sarcină alimentația trebuie sa fie echilibrată, cu preparate sănătoase, fără junk-food, suficientă caloric, dar fără exagerări. O femeie normoponderală poate lua până la 10 kg în sarcină. Pentru o femeie care pleacă de la supraponderabilitate este nevoie de o dietă strictă dar care să conțină toti nutrientii necesari pentru a nu exista riscul apariției diabetului gestațional. Foarte important, copilul își ia nutrienții de care are nevoie de la mamă prin intermediul placentei, el nu are pofte, el nu cere anumite dulciuri sau mese în mijlocul nopții. Grețurile și vărsăturile din primul trimestru care pot cauza pierdere în greutate nu afectează copilul. Consumul de fibre poate fi benefic în special în tulburările de tranzit intestinal.

În sarcină sunt recomandate și exercițiile fizice moderate, mersul, yoga sau înotul, dar nu și sportul de contact sau ridicatul de greutăți. Dacă înainte de sarcină erai activă, nu este niciun motiv pentru a înceta acest lucru. Totuși fă unele activități cu prudență pentru că în sarcină mobilitatea articulațiilor crește și pot apărea accidentări destul de ușor.

Odihnește-te corespunzător, într-o poziție confortabilă. Pe măsură ce crește uterul îți va fi mai ușor să te odihnești culcată lateral cu genunchii îndoiți și o pernă suport între genunchi. În felul acesta uterul mărit nu va face presiune pe vena cavă inferioară, iar presiunea pusă pe inimă va fi micșorată. O modificare care poate apare spre sfârșitul somnlui este că vei urina mai frecvent în timpul nopții. Nu este nimic în neregulă cu tine, dar evită să bei lichide noaptea.

Sarcina este o perioadă dificilă, dar extrem de frumoasă, nu uita că ai aproape de tine mereu oameni cu care să vorbești despre orice te frământă,  iar medicul ginecolog te va ghida și va avea grijă de sănătatea ta și a copilului tău în acest timp. Tot cu el trebuie să discuți și despre planul de naștere, pentru a putea fi pregătită pentru ce urmează.

Și nu uita, o sarcină este cu atât mai minunată dacă a fost planificată și nu un accident, așa că fă acest pas când sunteți pregătiți, iar până atunci contactul sexual protejat este absolut necesar. Multe surprize te pot aștepta de-a lungul sarcinii, dar niciuna nu este la fel de plăcută ca felul în care te vei simți când vei avea copilul în brațe.

 

Articolul este scris de Dr. Alina Bușan-Pîrvoiu, Medic specialist Obstetrică-ginecologie, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
ITS

Boli cu transmitere sexuală. Cauze. Simptome. Prevenire.

Sigur ai mai auzit de BTS, adică boli cu transmitere sexuală sau ITS… În această categorie, a infecțiilor transmise pe cale sexuală, intră mai multe tipuri, dar nu o să mă opresc decât asupra celor mai des întâlnite. Este extrem de important să ai câteva noțiuni despre ele, ca să știi de ce trebuie să te ferești de BTS: pentru că în afară de simptomele de moment (care pot fi extrem de supărătoare!), pot avea și consecințe de lungă durată asupra vieții tale. Și sigur nu îți dorești asta :).

Sifilis

Prima infecție despre care o să discutăm este una despre care sunt convins că ai auzit, și anume sifilisul. Este clar că te interesează subiectul, pentru că printre categoriile de femei cu risc crescut pentru a contacta această infecție se numără și adolescentele; cu cât îți începi mai devreme viața sexuală, cu atât vei avea un risc mai mare de a te infecta cu sifilis!

În funcție de stadiul bolii în care se află, femeia poate prezenta diverse leziuni: caracteristic este sancrul sifilitic, o ulcerație ce apare de regulă la nivel genital; în urma răspândirii infecției în organism, se poate ajunge la ultima fază de evoluție, adică sifilisul terțiar, când leziunile pot apărea la nivelul oaselor, mușchilor sau sistemului cardiovascular. 

Boala este diagnosticată de regulă pe baza unui test care se face din sânge; cele mai des folosite teste se numesc VDRL și RPR, avantajele principale fiind că sunt rapide și ieftine. Ele sunt folosite în special în screeningul sifilisului.

Partea bună este că infecția se tratează relativ simplu, cu antibiotice. Cel mai frecvent antibiotic pe care îl folosesc medicii în tratamentul sifilisului este o penicilina, adică celebrul Moldamin, care, ai ghicit, se face injectabil…

Candidoza

Candida albicans este ciuperca ce infectează cel mai frecvent vulva și vaginul, iar infecția produsă poartă numele de candidoză vulvovaginală

Când apare candidoza? Apare frecvent atunci când faci un tratament cu un antibiotic cu spectru larg de acțiune, sau dacă ești gravidă, sau dacă ai diabet zaharat. Vreau să reții că, în ciuda părerii generale, transmiterea acestei infecții pe cale sexuală este chiar rară!

Poți bănui că ai făcut o candidoză dacă te confrunți cu o senzație intensă de mâncărime la nivelul vulvei și cu o secreție vaginală albicioasă, brânzoasa.

Candidoza se tratează cu substanțe antimicotice de genul clotrimazolului, care se aplică la nivelul vulvei, vaginului sau amândurora. Tratamentul durează de obicei între 1 și 7 zile, dar în cazul candidozelor complicate poate fi necesară o durată mai lungă de terapie locală intravaginala, de 7-14 zile.

Herpes genital

Herpesul genital reprezintă o infecție cronică cu un virus, și anume HSV 2 (există și HSV 1, dar acesta cauzează predominant leziuni la nivelul gurii). 

În cazul herpesului genital, ai leziuni veziculare cel mai frecvent la nivelul vulvei, dar ele se pot găși și la nivelul vaginului, colului uterin, și chiar anusului. Simptomele sunt extrem de supărătoare: senzație de arsură, durere severă, sau durere la urinare. Cât timp vei avea aceste simptome? Asta depinde dacă te-ai mai întâlnit cu această infecție sau nu. Astfel, dacă te afli la prima infecție cu HSV2, atât formarea leziunilor, cât si vindecarea lor, sunt mai lungi: durerea este prezentă 7-10 zile, iar vindecarea leziunilor necesită 2-3 săptămâni.

Diagnosticul bolii se face fie prin probe luate direct de la nivelul leziunilor, fie prin teste din sânge (adică testele serologice); acestea din urmă caută în sângele femeii anticorpii produși împotriva virusului herpetic. 

Tratamentul herpesului genital se face cu medicație antivirală, nu cu antibiotice! Dacă ai niște simptome foarte puternice, te vor ajuta și medicamentele antiinflamatoare. Ce vreau să reții este că aceste medicamente îți grăbesc vindecarea, dar nu vor eradica virusul, care rămâne de obicei, latent, în organismul tău!

Trichomoniaza

Infecția cu Trichomonas vaginalis este cea mai freventă boală cu transmitere sexuală care nu este cauzată de un virus, la nivel mondial.

Principalul lucru care te va supăra dacă faci așa ceva este o secreție vaginală urât mirositoare, galben-verzuie; ea se poate asocia cu prurit la nivelul vulvei, durere la contatul sexual și spotting. Însă e bine de reținut că până la jumătate dintre femeile infectate nu prezintă nici un simptom!

Diagnosticul îl punem direct prin examinarea la microscop a probei pe care o recoltăm din vagin. Există pe piață și teste care pot detecta ADN-ul acestui parazit, dar sunt destul de scumpe și rezultatul nu este disponibil imediat, ca în cazul examinării la microscop.

Tratamentul se face oral, cu metronidazol de regulă, fie în doză unică, fie pe durata unei săptămâni. Este foarte important să reții că în cazul acestei infecții trebuie să se trateze și partenerul tău, iar contactul sexual nu trebuie să aibă loc până când nu vă vindecați amândoi!

Gonoree

Agentul infecțios care este responsabil de producerea gonoreei are un nume foarte greu de scris, și anume Neisseria gonorrhoeae; sau putem să-i spunem, mult mai simplu, gonococ.

Multe femei care se infectează cu așa ceva nu prezintă nici un simptom; restul femeilor prezintă o secreție vaginală alb-gălbuie, fără miros. Gonococul poate infecta și alte structuri din apropierea vaginului, cum ar fi uretra, dar partea cea mai neplăcută este că poate ascensiona în uter și trompele uterine și să ducă astfel la o infecție a tractului reproducător superior; dacă această infecție nu este tratată sau este incomplet tratată, se poate solda cu infertilitatea femeii respective!

Tratamentul se face cu o combinație de antibiotice administrate în doză unică, și anume o cefalosporină de generația a treia și azitromicină. Trebuie tratat și partenerul tău sexual, așa că medicul îți va prescrie tratament și pentru acesta.

Chlamydia

Infecția cu Chlamydia trachomatis este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală. Prevalența sa maximă este la femeile cu vârsta mai mică de 25 de ani, ca și în cazul gonococului; de aceea, dacă ești mai tânără de 25 de ani, ține minte că ar trebui să te testezi în fiecare an pentru Chlamydia și Neisseria gonorrhoeae! 

Simptomul principal este o secreție vaginală mucopurulentă; dacă infecția ascensionează la nivelul uretrei, atunci te poți confrunta și cu jenă sau durere atunci când urinezi. Dar o mare parte dintre femeile infectate sunt asimptomatice.

Tratamentul infecției se face tot cu antibiotice; sunt mai multe variante, dar bineînțeles că cea mai mare complianță o prezintă cele care se administrează în doză unică. La fel ca în cazul gonoreei, medicul îți va prescrie tratament și pentru partenerul tău sexual.

Mycoplasma genitalium

Relativ recent introdusă în lista bolilor cu transmitere sexuală este infecția cu Mycoplasma genitalium. Similar bacteriilor despre care am vorbit anterior, majoritatea femeilor infectate nu au nici un simptom, dar importanța acestei infecții rezidă în faptul că poate ascensiona și produce infecția tractului genital superior. Astfel, infecțiile cu Chlamydia, gonococ și Mycoplasma sunt cele mai frecvent responsabile de apariția anexitelor, care, netratate sau tratate necorespunzător, pot duce la infertilitatea ta!

La fel ca și bacteriile discutate anterior, tratamentul acestei infecții se face cu antibiotice, cel mai frecvent fiind prescrisă azitromicina.

Vaginoza bacteriană

Am lăsat la sfârșit vaginoza bacteriană, pentru că în acest caz nu este vorba de o infecție propriu-zisă. De fapt, în cazul ei vorbim despre o deplasare a echilibrului florei vaginale normale (adică bacteriile care se găsesc în mod normal în vaginul tău!) către un punct în care predomină bacteriile “rele”.

De ce se produce această deplasare? Principalii factori pe care pot să-i menționez aici sunt contactul sexual cu parteneri noi, contactul sexual cu parteneri multipli, dușurile vaginale și fumatul.

Ceea ce te poate supăra dacă ai vaginoză bacteriană este o secreție vaginală urât mirositoare, dar ține minte că această secreție poate lipsi!

Tratamentul se face cu antibiotice de genul metronidazolului, dar, din păcate, la 30% dintre femei boala va reapărea în 3 luni de la momentul tratamentului. 

În încheiere, ține minte că, chiar dacă o infecție cu transmitere sexuală nu este un lucru grav (ca alte afecțiuni care îți pot pune în pericol chiar viața), dacă este neglijată și tratată necorespunzător, ea poate avea urmări grave asupra fertilității tale, și acest lucru te va interesa mai târziu!!

Bibliografie

  1. Fethen KA, Fairley CK, Hocking JS, et al: Sexual risk factors and bacterial vaginosis: a systematic review and meta-analysis. Clin Infect Dis 47(11):1426, 2008
  2. Wilson J: Managing recurrent bacterial vaginosis. Sex Transm Infect 80:8, 2004
  3. Fanfair RN, Zaidi A, Taylor LD, et al: Trends in seroprevalence of herpes simplex virus type 2 among non-Hispanic blacks and non-Hispanic whites aged 14 to 49 years-United States, 1988 to 2010. Sex Transm Dis 40(11):860, 2013
  4. Centers for Disease Control and Prevention: Sexually transmitted diseases treatment guidelines, 2015. MMWR 59(12):1, 2015
  5. Nyirjesy P, Sobel JD: Genital mycotic infections in patients with diabetes. Postgrad Med 125(3):33, 2013
  6. Donders GG, Sobel JD: Candida vulvovaginitis: a store with a buttery and a show window. Mycoses 60(2):70, 2017
  7. Newman L, Rowley J, Vander Hoom S, et al: Estimates of the prevalence and incidence of four curable sexually transmitted infections in 2012 based on systematic review and global reporting. PLoS One 10(12):e0143304, 2015
  8. Howe K, Kissinger PJ: Single-dose compared with multidose metronidazole for the treatment of trichomoniasis in women: a meta-analysis. Sex Transm Dis 44(1):29, 2017
  9. S. Preventive Services Task Force: Clinical summary. Chlamydia and gonorrhea: screening. 2014. Available at: http://www.uspreventiveservicestaskforce.org/Page/Document/ClinicalSummacyFinal/chlamydia-and-gonorrheascreening.
  10. Weisenfeld HC, Manhart LE: Mycoplasma genitalium in women: current knowledge and research priorities for this recently emerged pathogen. J Inf Dis 216(2 suppl):S389, 2017

 

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Design fără titlu (8)

IGIENA INTIMĂ. Greșeli, curiozități, ponturi și sfaturi

Igiena intimă este un subiect prea puțin discutat, dar nu mai puțin important decât orice altă discuție despre igienă. Așa că astăzi vom vorbi despre asta, despre ce trebuie să faci și ce nu trebuie să faci pentru a avea o igienă corespunzătoare. Majoritatea recomandărilor se adresează atât băieților, cât și fetelor.

Să începem…

În cazul băieților uneori este un aspect tratat cu superficialitate, deși toate indiciile arată că o igienă intimă precară se corelează cu o sănătate precară. Ca băiat și nu numai, trebuie să acorzi o atenție deosebită acestui aspect pentru că îți influențează nu doar starea de bine dar și sănătatea sexuală. Fetele sunt mult mai conștiente că toaleta intimă este ceva de sine stătător, acest lucru este mai ușor și pentru că este un subiect discutat mai frecvent, iar produsele de toaletă feminină sunt mult mai mediatizate. La fete se adaugă și aspectul menstruației care poate determina acumularea de bacterii dacă există o igienă precară.

Mirosurile neplăcute, mâncărimea, transpirația excesivă, iritația sau bubițele sunt semnele unei igiene intime precare. Regiunea perineală, așa cum mai este numită regiunea organelor genitale, are mai multe glande sudoripare decât alte regiuni ale corpului. Stabilirea unei rutine te ajută să menții unui nivel optim al igienei mult mai bine decât un duș rapid.

Băile regulate sunt primul pas, fie că vorbim de băieți, fie că vorbim de fete. În plus, în perioada menstruației, fetele trebuie să aibe o grijă sporită pentru igiena intimă. Este nevoie ca absorbantul să fie schimbat frecvent, nu doar atunci când este prea plin. Dacă folosești o cupă menstruală ai grijă să o sterilizezi înainte de utilizare. De asemenea, șterge-te din față în spate de fiecare dată pentru a preveni transferul bacteriilor din regiunea anală spre vagin și uretră, prevenind totodată riscul apariției infecțiilor urinare.

Unul din lucrurile de făcut periodic pentru o igienă intimă corectă este toaletarea părului pubian folosind un trimmer sau o foarfecă. Nu este recomandată folosirea lamei de ras deoarece poate produce iritație și mâncărime. Realizând periodic acest lucru previ transpirația excesivă și acumularea de bacterii. Înainte și după acest proces faceți o baie fierbinte pentru a asigura o curățare eficientă.

Dacă totuși preferi folosirea unei lame de ras, o spumă de ras utilizată înainte și o loțiune de corp după te ajută să previ iritația, senzația de uscăciune sau alte leziuni.

Folosirea produselor destinate special igienei intime este esențială pentru o toaletă delicată și eficientă. Aceste produse sunt dedicate fie utilizării de către femei fie utilizării de către bărbați. Folosirea unui produs special previne apariția reacțiilor adverse dat fiind că această zonă are o senzitivitate crescută. Produsele prea parfumate, pe bază de alcool sau care conțin multe chimicale pot altera echilibrul pH-ului și pot afecta una dintre cele mai sensibile regiuni ale corpului.

Lenjeria intimă are și ea un rol foarte important. Alege ceva confortabil, din materiale organice, evită materialele sintetice întrucât astfel previ transpirația și astfel acumularea de bacterii. Schimbă-ți lenjeria zilnic, după ce ai avut activitate fizică intensă sau ori de câte ori este nevoie. Alegând bumbacul nu dai niciodată greș.

Unul dintre cele mai importante elemente de igienă intimă este toaleta după relațiile intime. Este ceva ce nu trebuie să lipsească vreodată din rutina oricui, fie că vorbim de bărbați sau femei. Neglijarea acestui aspect duce la infecții uneori grave și la un disconfort sporit. În cazul fetelor cu atât mai importantă este urinarea după contact sexual, pentru că ajută la eliminarea eventualelor bacterii care ar fi putut migra spre uretră.

Dușul vaginal este contraindicat categoric. Nu folosi dușul pentru a introduce apă direct în vagin pentru că astfel poți introduce si bacterii. Alterează microbiota vaginală, adică distruge echilibrul bacteriilor bune din vagin. Vaginul nu este steril, contine lactobacili care determină un pH acid și ajută la prevenirea infecțiilor. Nu folosi soluții de apă cu oțet sau alte ceaiuri. De asemenea nu folosi mănuși sau bureți abrazivi pentru a curăța zona intimă, cu atât mai mult cu cât între folosiri bureții sunt mai degrabă un mediu prielnic bacteriilor pentru a se dezvolta. Folosește un prosop din materiale organice pentru a te usca după baie.

Atunci când trebuie să folosești o toaletă publică există un risc mai mare de a dobândi o infecție. De aceea, mai ales în cazul femeilor, este indicată folosirea unui dezinfectant atunci când este utilizată o toaletă publică.

Fiecare trebuie să iși cunoască corpul suficient de bine încât să observe orice modificare apare în regiunea genitală. Fii atent la apariția nodulilor, papiloamelor, bășicilor, secreției modificate. Discută cu medicul cât mai curând pentru a diagnostica din timp o boală cu transmitere sexuală. Orice persoană care are activitate sexuală, chiar și protejată, ar trebui să facă un consult periodic, așa că fă-ți un obicei din a discuta cu medicul tău :).

 Există boli cu transmitere sexuală care pot fi prevenite prin vaccin. Este vorba despre hepatita virală B și despre infecția cu HPV. Există vaccin disponibil atât pentru băieți, cât și pentru fete. Cu cât este făcut mai devreme cu atât este mai bine!

Chiar dacă nu îți vine să crezi, alimentația este și ea extrem de importantă. Alimente precum citricele, spanacul ajută la menținerea unui miros plăcul al pielii. De asemenea hidratarea corespunzătoare sau consumul de ceai verde ajută și ele. Antioxidantii, vitaminele E și C, acizii grași omega 3 și omega 6, proteinele și probioticele din dietă mențin atât sănătatea întregului organism cât și pe cea intimă.

Încearcă să introduci în rutina zilnică toate aceste obiceiuri pentru o viață sănătoasă și o igienă intimă optimă.

Articolul este scris de Dr. Alina Bușan-Pîrvoiu, Medic specialist Obstetrică-ginecologie, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Contraceptia II

Contracepția: Ce? Cum? Când? Unde? – O discuție fără perdea (Partea a II-a)

Stai linistită, pentru că lămurim imediat și această situație; de fapt te poți afla într-una dintre urmatoarele 3 situații:

  • Dacă ai uitat o pastilă: iei pastila pe care ai uitat-o cât mai curând poți, iar pe următoarea o iei atunci când trebuia să o iei, chiar dacă asta înseamnă să iei 2 comprimate în aceeași zi; în această situație nu îți trebuie o metodă de contracepție suplimentară;
  • Dacă ai uitat să iei 2 pastile în timpul primelor 2 săptămâni de administrare: vei lua câte 2 pastile în fiecare dintre următoarele 2 zile, apoi vei termina folia de contraceptive normal; sfatul meu ar fi să folosești o metodă suplimentară de contracepție pentru următoarele 7 zile;
  • Dacă ai uitat să iei 2 pastile în timpul celei de-a treia săptămâni de administrare sau ai uitat mai mult de 3 pastile în orice moment al administrării: vei începe o nouă folie și vei folosi protecție suplimentară pentru următoarele 7 zile.

Este destul de larg răspândit și acest mit, și anume că dacă a trecut o perioadă mai lungă de timp de când iei pilulele contraceptive, să zicem 4-5 ani, trebuie să faci o pauză, pentru că dacă nu o faci, vei păți ceva rău. Această idee nu are de fapt nici un suport științific, pentru că nu a arătat nici un studiu că ar trebui să luăm o perioadă de pauză care va scădea riscul de apariție al efectelor adverse ale medicației. (Pe lângă faptul că în acea perioadă de pauză se obțin, de regulă, sarcini nedorite…)

Poate ai auzit o prietenă că ea ia un contraceptiv multifazic și nu ți-a fost clar ce înseamnă… Contraceptivele orale combinate monofazice conțin aceeași doză de estrogen și progesteron în toate comprimatele. Contraceptivele multifazice modifică dozele ambelor componente, adică pastilele pe care le vei administra la sfârșitul foliei nu mai au aceeași cantitate de hormoni cu cele de la începutul foliei; scopul lor este să mențină eficacitatea contracepției, dar să producă mai puține efecte asupra metabolismului tău și să scadă incidența apariției amenoreei (lipsa menstruației) și a sângerării dintre menstre. Totuși, studiile ne-au arătat că preparatele multifazice nu aduc vreo diferență sau aduc foarte mici îmbunătățiri asupra efectelor metabolice.

 

Efectele sau reacțiile adverse

Bun, a venit timpul să vorbim și despre reacțiile adverse ale contraceptivelor combinate, pentru că, la fel ca orice medicament, au și ele reacțiile lor adverse. Trebuie să știi că, de-a lungul timpului, doza de estrogen din COC a tot scăzut, pentru a scădea efctele adverse cardiovasculare, astfel că la momentul actual, aproape toate contraceptivele pe care le găsim pe piață sunt microdozate, adică au o doză mai mică de 50 de micrograme de estrogen; avem chiar și preparate ce conțin doar 20 de micrograme de estrogen pe comprimat. Voi trece în revistă cele mai importante efecte adverse:

  • Creșterea riscului de tromboză venoasă: este de 2 ori mai mare față de populația generală, dar se manifestă în primul rând în primii ani de utilizare și este concentrat la femeile supraponderale sau obeze. Riscul crește cu vârsta și greutatea femeii;
  • Creșterea riscului de tromboză arterială: COC microdozate nu cresc riscul de infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral la femeile sănătoase nefumătoare;
  • Creșterea riscului de boală cardiovasculară: nu avem dovezi științifice pentru așa ceva;
  • Efectele adverse asupra profilului lipidic: sunt limitate doar la anumite preparate monofazice;
  • Creșterea incidentei HTA: nu a fost documentată o creștere semnificativă clinic;
  • Efectele adverse asupra metabolismului carbohidraților: fără semnificație clinică;
  • La nivelul ficatului: singura contraindicație hepatică absolută pentru folosirea COC este boala hepatică acută/cronică cu colestaza; odată ce enzimele hepatice revin la normal, poți folosi contraceptive combinate; legătura dintre COC și cancerul hepatic este neclară;
  • Cancerul de sân: utilizarea curentă sau recentă a COC se poate asocia cu o creștere ușoară a riscului de cancer de sân premenopauza; utilizarea contraceptivelor combinate nu crește și mai mult riscul cancerului de sân dacă ai istoric familial de cancer de sân sau dacă ești diagnosticată deja cu o boală benignă a sânului.

Înainte de a trece mai departe, vreau să mai fac o precizare, asupra unei situații care a creat probleme în trecut: dacă se întâmplă să rămân gravidă și să iau contraceptive combinate în timpul sarcinii, acest lucru este periculos pentru făt? Poți sta liniștită în această privință, pentru că studiile recente au arătat clar că riscul unei anomalii congenitale semnificative la femeile care au rămas gravide în timpul utilizarii COC sau la cele care au luat contraceptive în timpul sarcinii timpurii este de 2-3%, adică la fel ca în populația generală.

Alte avantaje ale contraceptivelor orale combinate pe lângă efectul contraceptiv, COC mai prezintă și următoarele avantaje:

  • Menstre regulate, cu flux și dureri reduse;
  • Mai puține sarcini ectopice;
  • Scăderea incidenței cancerului de endometru;
  • Scăderea incidenței cancerului ovarian;
  • Scăderea incidenței cancerului colorectal;
  • Mai puține cazuri de endometrioză.

COC sunt prescrise de către medic și în caz de sângerari uterine disfuncționale, dismenoree (durerea ce apare în timpul menstruației), acnee și hirsutism. Vreau să menționez aici că sunt indicate frecvent și în cazul chisturilor ovariene funcționale, dar eficiența lor în acest caz nu a fost demonstrată niciodată.

Un al doilea fel de pilule contraceptive despre care vreau să îți povestesc sunt contraceptivele ce conțin doar progesteron (progestin-only minipill). Acțiunea lor contraceptivă se bazează mai mult pe efectele asupra endometrului și mucusului cervical, pentru că acea cantitate mică de progesteron din circulație nu suprimă întotdeauna ovulația, astfel că aprox 40% dintre femeile care le folosesc vor ovula normal.

Ele sunt indicate în câteva situații:

  • Dacă ai vârsta mai mare de 40 de ani (în acest caz ai oricum o fecunditate redusă);
  • Dacă alăptezi, pentru că în acest caz eficiența lor este sporită de supresia ovulației indusă de prolactina (totodată nu au efecte adverse asupra volumului de lapte sau creșterii copilului);
  • Dacă fumezi;
  • Dacă ai afecțiuni importante, care contraindică folosirea COC, ca boli cardiovasculare, diabet zaharat cu afectare vasculară, lupus eritematos sistemic sever, etc.;
  • Dacă ai avut efecte adverse severe la folosirea COC.

Progestin-only pills nu au efecte metabolice semnificative, adică nu modifică factorii de coagulare, nivelul lipidelor și metabolismul carbohidraților.

Iar un al treilea fel de pilule contraceptive este reprezentat de “contracepția de urgență”. Se poate face cu mai multe comprimate de COC, adică 2-5 tablete, urmate de alte 2-5 tablete 12 ore mai târziu; dezavantajele acestei metode sunt reprezentate de efectele gastrointestinale (greață, vărsături) și de faptul că nu poate fi folosită dacă ai istoric personal sau familial de boală tromboembolică. Metoda de electie este actual reprezentată de administrarea de 750 mcg de levonorgestrel (tot un fel de progesteron) de 2 ori, la 12 ore distanță, în cel mult 72 de ore de la contactul sexual; cele 2 tablete pot fi adminstrate și în doză unică de 1.5 mg de levonorgestrel. Prin folosirea celei de-a doua metode ai un risc de 2 ori mai mic de efecte adverse gastrointestinale în comparație cu prima metodă.

Sunt foarte multe mituri care umblă printre adolescente în ceea ce privește “pilula de a doua zi”, așa cum mai este numit acest tip de contracepție. Cel mai important mi se pare să îți subliniez faptul că pilula de urgență recunoaște ca și mecanism de acțiune prevenirea/întârzierea ovulației și astfel prevenirea fertilizării; ea nu previne implantarea, deci dacă o folosești, nu înseamnă că faci un avort!!

Ultimul aspect pe care ți-l prezint este eficiența pilulelor contraceptive. COC au o eficiență de aproximativ 92-93%, ceea ce înseamnă că dintre 100 de femei care folosesc această metodă de contracepție timp de un an, la 7-8 dintre ele va apărea o sarcină nedorită. Eficiența pilulelor ce conțin doar progesteron este similară. Iar contracepția de urgență are o eficiență de aproximativ 85%, dacă este administrată în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat.

Sper că acest articol ți-a clarificat multe aspecte în legatură cu pilulele contraceptive. Deși multe femei din România au o reținere să le folosească pentru că “nu vor să bage hormoni în ele”, sunt niște medicamente cu un profil de siguranță bun, care sunt foarte larg folosite în Europa Occidentală și SUA încă de la jumătatea secolului trecut.

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Consimtamant

NU ÎNSEAMNĂ NU – Despre consimțământ și abuz sexual

Știai că persoanele care sunt în contact cu nevoile lor și corpul lor, cunosc ce înseamnă consimțământul și pot identifica un comportament abuziv, au mai puține șanse să fie victimele unei agresiuni sexuale sau ale unui viol?

Motivul? Agresorii caută persoane vulnerabile, ținte ușoare care nu au informații și pot fi manipulate cu ușurință. Având în vedere aceste aspecte, articolul de mai jos iți oferă cunoștințe pentru a lua decizii asumate și sigure pentru tine.

Indiferent de cum definim actul sexual și sexualitatea, este important de spus că ar trebui să te simți confortabil(ă), să-ți facă plăcere și să fii în totalitate de acord cu ce îți propune partenerul sau partenera în timpul actului sexual.

Actul sexual se referă la interacțiunea sexuală dintre doi parteneri care pot fi de genuri diferite sau același gen. 

Oamenii fac sex din mai multe motive:

  • să obțină plăcere fizică;
  • să se simtă apropiați emoțional împreună;
  • să facă copii.

Sunt diferite moduri de a face sex (contact sexual, masturbare, sex oral, sex anal, îmbrățișări, mângâieri, sărut etc.), semn că nu există un manual strict de reguli despre ce ar trebui să faci sau nu. 

Grija pentru nevoile tale și ale celuilalt, crearea unui spațiu intim și sigur în care puteți experimenta sunt aspecte de care să ții cont.

Observă ce îți face ție plăcere, dar și ce îi face plăcere partenerului/partenerei. La fel de importante sunt și discuțiile libere între voi despre ce vă place sau nu vă place cu privire la sex. 

Viața sexuală nu este asemenea unui drum bătătorit, pot fi perioade în care nu vei face sex, alte perioade în care vei face mai mult sau mai puțin sex, important este să te raportezi sănătos la tine și la sexualitatea ta. Aceste schimbări sunt date de contextul de viață, modificările corporale (hormoni) sau dorințele sexuale (libido).

Sexualitatea sănătoasă a fost definită de Organizația Mondială a Sănătății ca o stare de bine în legătură cu sexualitatea din punct de vedere fizic, emoțional, mental și social. Când spunem sexualitate sănătoasă nu ne referim la absența bolii ori a disfuncțiilor sexuale, ci la o atitudine pozitivă în raport cu relațiile sexuale, dar și la experiențe sexuale sigure și plăcute, în care să nu te simți constrâns(ă), discriminat(ă), sau agresat(ă). Pentru ca sănătatea sexuală să fie obținută și menținută, trebuie să-ți fie respectate, protejate și îndeplinite drepturile sexuale (4).

Tu știi care sunt drepturile tale sexuale și reproductive (4)?

  1. Dreptul la sănătate
  2. Dreptul la viaţă
  3. Dreptul de a nu fi supus/ă violenţei
  4. Dreptul la viaţă privată şi de familie
  5. Dreptul de a nu fi supus/ă discriminării
  6. Dreptul la educaţie şi informare
  7. Dreptul de a decide numărul şi intervalul de timp dintre copii
  8. Dreptul de a consimţi liber şi la egalitate privind căsătoria. 
  9. Dreptul de a nu fi supus/ă practicilor vătămătoare

Sexul ar trebui să fie mereu sigur și plăcut pentru toți cei implicați. De asemenea, este extrem de important să te protejezi de sarcini nedorite și boli cu transmitere sexuală. Indiferent ce vă doriți să faceți în timpul sexului, este în regulă, atât timp cât vă dați amândoi consimțământul.

Dar ce este consimțământul?

Pe scurt, înseamnă că înainte de a avea relații sexuale cu cineva este necesar să ai acordul celeilalte persoane. Altfel spus, trebuie să vă doriți același lucru. Consimțământul (sexual) este despre a vorbi deschis despre ce vă doriți și ce nu vă doriți. 

SFAT: Ar trebui să verifici dacă partenerul/partenera se simte confortabil(ă) cu ceea ce faci din punct de vedere sexual.

Poți afla într-un singur fel dacă persoana cu care urmează să faci sex este de acord: Dacă întrebi și dacă primești un răspuns afirmativ. De exemplu, poți întreba: „Pot să te sărut?”, „Ai vrea să mergem în pat să continuăm?”, „Este ok pentru tine sau vrei să fac ceva diferit?”.

Consimțământul înseamnă că tu și persoana cu care alegi să faci sex spuneți „DA” la ceea ce urmează să faceți din punct de vedere sexual. Nu este ok să presupui că cealaltă persoana își dorește același lucru pe care tu ți-l dorești, iar absența unui „NU” nu este suficientă. Este extrem de important să verifici cum se simte partenerul/partenera, pentru că orice activitate sexuală în care unul din voi nu și-a dat acordul este dăunătoarea și încalcă legea. Această încălcare este considerată agresiune sexuală sau viol.

Sunt situații în care cei doi pot agrea un consimțământ non-verbal prin săruturi și mângâieri, dar acest lucru se întâmplă când aceștia sunt într-o relație de lungă durată.

Tu sau partenerul/partenera aveți dreptul să vă opriți în orice moment. Nu ești obligat(ă) să faci ceva ce nu îți este confortabil, chiar dacă deja faceți sex sau deja ți-ai dat consimțământul. Chiar dacă ați făcut sex de multe ori până acum, ai dreptul ca la un moment dat să nu-ți mai dorești asta și este ok. Ai putea spune: „Nu mă mai simt ok, vreau să ne oprim acum”. 

Observă limbajul corporal al partenerului/partenerei, oferă feedback despre ce îți place sau nu îți place, respectă limitele tale personale, dar și pe ale celuilalt.

Legile din țara noastră spun că o persoană care se află sub influența alcoolului sau a drogurilor nu va putea să-și dea consimțământul. Chiar dacă o va face, consimțământul nu va fi luat în considerare, deoarece capacitatea de a lua decizii poate fi influențată de consumul de alcool și/sau droguri. Dacă persoana cu care urma să întreții relații sexuale a devenit inconștientă, din varii motive, este de dorit să o ajuți să fie în siguranță, să-i acorzi primul ajutor, să apelezi serviciul de urgență 112 etc.

Legea protejează minorii în situația în care sunt presați să facă sex cu persoane majore, iar acordul pentru consimțământ în România este 15 ani.

Până acum am scris despre consimțământ, dar ce se întâmplă în lipsa lui? A acționa în lipsa consimțământului este foarte grav. Conform legii, încălcarea consimțământului este o infracțiune și poartă denumirea de agresiune sexuală sau viol.

Spunem că se numește agresiune sexuală atunci când cineva face ceva sexual unei alte persoane fără a-i cere consimțământul. De exemplu: atingerile nepotrivite, introducerea a ceva în oricare dintre părțile corpului, transmiterea de materiale pornografice etc.

Se numește abuz sexual când au loc aceleași comportamente ca în cazul agresiunii sexuale, dar victima este un copil, un adolescent sau un adult vulnerabil. În acest caz agresorul este văzut de victimă ca având o anumită autoritate și putere de decizie asupra ei. 

Abuzul sexual apare de obicei între: copil-adult, copil mic-copil mare, pacient-doctor, elev-profesor etc. Abuzatorul va dori să aibă o relație sexuală de lungă durată cu victima, astfel că o va manipula pentru a-și atinge obiectivul, va profita de nevoile victimei, va încerca să-i demonstreze victimei că relația lor este specială și va izola victima încercând să păstreze secretul (5). 

Abuzul sexual poate implica: exibiționism, masturbare în prezența minorului sau de către minor, prezentarea de materiale pornografice, interacțiune digitală obscenă, orice alt comportament sexual care este dăunător stării mentale, emoționale și fizice a copilului (5).

Se numește viol când are loc penetrarea vaginului, anusului sau a gurii fără consimțământul celeilalte persoane.

Cine sunt de obicei agresorii?

De cele mai multe ori, agresorii nu sunt străini, ci persoane cunoscute din anturajul de prieteni, vecini, colegi de la școală sau chiar din familie.

Ce ar trebui să faci dacă ai trecut prin abuz sexual, agresiune sexuală sau viol?

În primul rând, crede-mă când îți spun că nu este vina ta. Nu te învinovăți pentru ce nu ai făcut la momentul atacului sau pentru ce ai fi putut face. A fost un eveniment traumatizant, iar tu, mintea ta și corpul tău au reacționat în felul în care au știut la momentul respectiv pentru a supraviețui. Nu este vina ta! Vina este a agresorului! Dacă ai sentimente de vină legat de ceea ce ți s-a întâmplat, gândește-te la ce i-ai spune unui prieten aflat în aceeași situație. Cel mai probabil i-ai spune că nu este vina ei/lui ci a agresorului. Fii blând(ă) cu tine!

Unele victime se simt murdare, rușinate, rele, ca și când ele au provocat agresiunea/violul. Încearcă să separi acțiunea agresorului de cine ești tu ca persoană. Ceea ce s-a întâmplat nu te definește și nu te face murdară sau o persoană rea.

Oamenii care trec prin așa ceva pot experimenta următoarele stări: șoc, panică, confuzie, amorțeală, furie,  dificultăți în a lua decizii și pierderea încrederii în oameni. Vreau să știi că există persoane care te vor crede, te vor asculta și te vor ajuta.  

Următorul pas este să mergi într-un loc sigur și să vorbești cu cineva. Poate fi cineva din familie sau un prieten, un profesor, consilierul de la școală sau oricine în care ai încredere și te poate ajuta, de preferat un adult de încredere. 

În cazul unui viol este important să ajungi cât mai repede la medic pentru a primi îngrijiri medicale, cât și medicamente pentru evitarea bolilor cu transmitere sexuală sau a unei sarcini nedorite. De asemenea, medicii pot lua probe (salivă, păr, spermă, etc) care vor ajuta la prinderea agresorului.

Ai opțiunea de a merge la poliție să raportezi fapta. Este o alegere să declari fapta și indiferent ce decizie vei lua, vorbește cu cineva de încredere despre acest lucru. 

Persoanele care au trecut printr-o astfel de traumă se vindecă. Desigur, nu este ceva peste care vor trece cu ușurință, dar după un timp vor putea reveni la rutina lor zilnică, vor putea avea o viață normală. Capacitatea de recuperare după o astfel de traumă devine mai probabilă dacă aceste persoane au cerut ajutor, au găsit în jurul lor persoane care să le asculte, au înțeles că nu este vina lor, au ales să-și continue viața și să lase în trecut evenimentul traumatizant. 

Dacă ai trecut printr-o agresiune sexuală/viol sau simți că este posibil să fii abuzat(ă) sexual, poți căuta în apropierea ta specialiști care te pot ajuta: psiholog, consilier din cadrul unei asociații, psihiatru și/sau persoane adulte din rețeaua ta de suport: părinți, familia extinsă, profesori.

Biblografie

  1. 218 Noul Cod Penal Violul Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  2. 219 Noul Cod Penal Agresiunea sexuală Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  3. 220 Noul Cod Penal Actul sexual cu un minor Infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale – Legea 286/2009;
  4. Saskatoon Sexual Assault & Information Centre (SSAIC) – https://ssaic.ca/wp-content/uploads/2017/11/Sexual-Assault-vs.-Sexual-Abuse.pdf;
  5. Sexual health and its linkages to reproductive health: an operational approach. Geneva: World Health Organization; 2017.

Articolul este scris de Psiholog Mădălina Popescu-Terciu și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Contraception

Contracepția: Ce? Cum? Când? Unde? – O discuție fără perdea (Partea I)

Anticoncepționale… Contracepție… Protecție… Cu siguranță ai auzit în jurul tău aceste cuvinte 😊. În acest articol, îmi doresc să îți răspund la întrebările despre contracepție pe care, cel mai probabil, ți le pui, și să vorbim fără rețineri despre acest subiect.

Probabil că știi deja că suntem în urma vecinilor noștri europeni în ceea ce privește utilizarea metodelor moderne de contracepție. Asta nu se întâmplă în marile orașe, unde eu zic că stăm mulțumitor de bine, ci mai ales în mediul rural, unde există multe adolescente care nu cunosc metodele moderne prin care te poți feri de o sarcină nedorită, din cauza lipsei educației sexuale și a posibilităților financiare reduse.

Ce ne arată cifrele? Că în anul 2019 în România au fost efectuate aproape 47.500 de întreruperi de sarcină, cu mult asupra mediei din Europa. Iar în anul 2021, aproape 9% dintre femeile care au născut în România au între 15 și 19 ani, un procent care ne apropie mai mult de țările din Africa, nicidecum din Europa, pentru că în Europa procentul era în jur de 1,6%, și asta cu câțiva ani în urmă!

Există însă și o parte bună a lucrurilor, și anume că la momentul actual avem disponibile în România aproape toate metodele moderne de contracepție, de la binecunoscuta pilulă orală până la implantul hormonal, și de la dispozitivul intrauterin până la inelul vaginal.

Contraceptive orale combinate

Voi începe cu cea mai folosită dintre căile moderne de contracepție, și anume contraceptivele orale combinate (COC). De ce se numesc “combinate”? Pentru că ele conțin 2 feluri de hormoni: un estrogen și un progesteron; aceștia sunt hormoni secretați în mod natural de către ovarele tale, dar cei care sunt folosiți în aceste pastile sunt hormonii sintetizați în laboratoare farmaceutice. Fiecare dintre acești 2 hormoni are rolul sau specific, iar prin însumarea lor se produce efectul care te interesează pe tine: este împiedicată ovulația ta și astfel apariția unei sarcini nedorite.

Păi începi cu un drum la ginecologul tău :). Acesta este cel care trebuie să îți evalueze starea de sănătate și să vadă dacă nu cumva prezinți vreo contraindicație pentru folosirea acestui tip de contracepție. Ginecologul îți va prescrie un set de analize de sânge (nu sunt multe, nu te speria!); să nu crezi că aceste analize îl vor ajuta pe medic să aleagă un anume produs dintre cele care sunt disponibile în farmacii, și acela, și doar acela, este cel care este potrivit pentru organismul tău (este un mit larg răspândit); nu, analizele sunt menite doar să evalueze starea ta de sănătate; dacă ele ies în limite normale, atunci medicul pur și simplu va alege unul dintre multiplele contraceptive microdozate disponibile (probabil unul cu care a avut o experiența pozitivă la alte paciente) și ți-l va prescrie.

Am menționat mai devreme și că există contraindicații; asta înseamnă că avem câteva situații în care, dacă te afli, ar fi periculos pentru tine să iei aceste pilule. Care sunt acestea? Păi principalele ar fi următoarele:

  • Dacă ai sau dacă ai avut anterior tromboflebite sau accidente tromboembolice (de exemplu tromboembolism pulmonar) sau afectarea vaselor de la nivelul creierului sau a vaselor coronare (cele de la nivelul inimii), sau dacă ai boli ce predispun la așa ceva; în principiu, toate bolile pe care ți le-am enumerat mai sus (cu excepția tromboflebitei) se pot reduce la un singur lucru: că ți se blochează un vas de sânge important în corp (în creier, inima, plămâni, etc), ceea ce este foarte periculos pentru tine, putând chiar duce la moartea ta!;
  • Afectarea importantă a ficatului tău sau chiar cancer de ficat;
  • Migrene cu aură (asta înseamnă o durere de cap ce tot reapare, după sau în același timp cu niște tulburări senzoriale ce poartă numele de “aură”; ca exemple de aură îți pot da anumite modificări ale vederii, gen fulgerari de lumină sau pete oarbe, sau furnicături la nivelul mâinilor);
  • Diabet zaharat cu afectare vasculară;
  • Diagnostic sau suspiciune de cancer de sân;
  • Sarcina;
  • Fumat;
  • Creșterea severă a nivelului din sânge al colesterolului sau trigliceridelor;
  • Hipertensiune arterială necontrolată.

În toate aceste cazuri trebuie să NU iei contraceptive orale combinate!! Ce poți face este să iei contraceptive ce conțin doar progesteron (o să îți vorbesc despre ele mai târziu) sau să folosești alt mijloc de contracepție.

Mai există și o serie de situații numite contraindicații relative, adică situații în care nu este la fel de periculos să iei pastilele ca situațiile pe care ți le-am enumerat mai devreme, dar tot este un lucru periculos, așa că medicul trebuie să îți explice situația respectivă și să îți prescrie contraceptivele doar cu acordul tău informat, ca următoarele:

  • Migrene fără aură – adică durere de cap ce reapare, dar fără acele tulburari senzoriale ce o anunță;
  • Hipertensiune arterială controlată;
  • Diabet zaharat sau diabet zaharat gestațional;
  • Prolaps de valvă mitrală;
  • Afecțiune hepatică;
  • Creșterea nivelului din sânge al grăsimilor.

Deci ai fost la ginecolog și concluzia a fost că nu ai contraindicații pentru pilulele contraceptive și că ești îndeajuns de sănătoasă încât să le poți administra, așa că ți-a scris o rețetă. Mergi la farmacie și cumperi contraceptivul respectiv.

Sunt mai multe metode de a începe administrarea lor, dar cea mai simplă și care îți dă cel mai puțin peste cap funcționarea ovarelor este să începi să le iei de la următoarea menstră.

Majoritatea contraceptivelor pe care le vei găsi la farmacie au 21 sau 28 de comprimate în folie. Dacă ginecologul ți-a prescris un contraceptiv care are 28 de comprimate în folie, vei începe cu prima pastilă în prima zi de menstră, iar apoi vei administra câte un comprimat pe zi, întotdeauna la aceeași oră (astfel au eficiența contraceptivă cea mai mare, iar riscul în ceea ce privește apariția unei sângerari între menstre este cel mai mic); după ce se termină prima folie, adică după 28 de zile, vei continua pur și simplu în ziua următoare cu primul comprimat dintr-o nouă folie, fără să faci nici o zi de pauză și asa mai departe… Dar mai vine menstra? Da, menstra va veni în principiu în timp ce administrezi ultimele pastile din folie, dar nu te mai interesează de fapt acest lucru.

Dacă ți-a fost prescris un contraceptiv cu 21 de comprimate în folie, atunci vei începe cu prima pastilă tot în prima zi de menstră, iar apoi vei administra câte un comprimat pe zi, la aceeași oră. După ce ai terminat folia, adică după 21 de zile, vei face o pauză de 7 zile, în care nu mai iei nici o pilulă; în principiu, în această pauză de 7 zile va veni menstra, dar nu te încurcă în nici un fel asta; după cele 7 zile de pauză, începi cu o nouă folie, tot câte un comprimat pe zi, apoi iar 7 zile pauză și tot așa…

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A
Control ginecologic

Controlul ginecologic dezbrăcat de… secrete

“Controlul ginecologic”… chiar dacă nu îți sună bine aceste două cuvinte, chiar dacă îți este, poate, rușine să mergi la ginecolog, chiar dacă nu îți găsești timp pentru așa ceva sau te întrebi la ce te ajută pe tine acest lucru, ține minte ce îți voi spune acum: controlul ginecologic este extrem de important și s-ar putea să îți salveze viața într-o bună zi!

În acest articol îți voi explica de ce este în interesul tău să mergi la controlul ginecologic, apoi îți voi spune pe îndelete în ce constă acest control, ca să nu ți se mai pară atât de înfricoșător.

De ce trebuie să fac regulat un control ginecologic?

În primul rând, pentru că trăiești într-o țară care este, de mulți ani, printre primele în Europa în ceea ce privește mortalitatea dată de cancerele organelor genitale. Spun asta, nu ca să te sperii, ci pentru că (din păcate) aceasta este realitatea. Dacă ne uităm pe ultima statistică la nivel global, cea pentru anul 2020, aflăm că în România, în topul celor mai frecvent diagnosticate cancere la femei, locul 1 este ocupat de cancerul de sân, locul 3 de cancerul de col uterin, iar locul 5 de cancerul de uter. Ce înseamnă cancerul de col uterin pentru România? Răspunsul este sec: în fiecare zi a anului 2020, 9 femei au fost diagnosticate cu aceasta boală, iar 5 au pierdut lupta cu acest cancer.

În al doilea rând, pentru că ar fi bine să te obișnuiești cât mai devreme cu consultul ginecologic. Într-o țară care încă nu s-a învățat cu ideea de screening, în care unii părinți ocolesc subiectele ce țin de educație sexuală (pentru că gândesc că este rușinos să discute cu copiii lor așa ceva…) și în care multe fete își iau aceste informații de la prietene sau de la cosmeticiană, trebuie să înțelegi că medicul ginecolog este singurul care îți poate oferi informații validate științific.

Când ar fi bine să merg pentru prima dată la ginecolog?

Cel mai bun răspuns la această întrebare este că ar fi bine să mergi pentru prima dată atunci când apar primele întrebări ce țin de educația sexuală. Asta se poate întâmpla înainte sau după începerea vieții intime.

Dacă nu ai nici o problemă sau vreo întrebare care te chinuie, poți merge la primul consult atunci când trebuie să faci și pentru prima dată testul Papanicolau, adică la 2 ani de la debutul vieții sexuale sau la vârsta de 21 de ani.

În ce constă controlul ginecologic?

Consultul ginecologic înseamnă o succesiune de etape:

Discuția cu medicul ginecolog (sau anamneza, cum este ea numită medical) constă într-o serie de întrebări pe care medicul ți le pune pentru a afla istoricul tău medical, istoricul medical al familiei tale, stilul tău de viață, care este problema care te-a adus la el, ce alte investigații și analize ai mai efectuat până acum în legatură cu problema respectivă.

Ce întrebări ar putea să îți pună medicul ginecolog:

  • Când ai avut ultima menstruație?
  • Alte întrebări despre menstruația ta: cât durează? La ce interval vine? Este abundentă sau nu? Ai dureri la menstră sau nu?
  • Ai fost vreodată gravidă? Daca da, ai avut întreruperi de sarcină? Ai avut nașteri? Daca da, cum ai născut? Cum a decurs sarcina?
  • Folosești metode de contracepție?
  • Fumezi?
  • Când ai fost ultima oară la ginecolog?
  • Ești alergică la ceva?
  • Ai vreo problemă de sănătate? Dacă da, când a debutat? Iei vreun tratament?
  • Ai avut vreodată vreo intervenție chirurgicală?
  • Cineva din familia ta suferă de vreo afecțiune?
  • și lista poate continua…

Ce trebuie să faci tu?

  • Pai în primul rând trebuie să răspunzi foarte sincer la toate întrebările, pentru că este în interesul tău ca medicul să știe cât mai multe lucruri despre tine, ca să te poată ajuta cât mai bine. Pe langă asta, sinceritatea va duce la o încredere reciprocă, ceea ce este din nou în interesul tău, pentru că te vei vedea regulat cu medicul ginecolog pentru o perioadă lungă de timp, deci ar fi bine să aveți o relație bună și onestă încă de la început.
  • În al doilea rând, este important să te simți cât mai relaxată, de aceea ar fi bine să alegi niște haine în care să te simți confortabil; încearcă să lași deoparte rușinea sau alte concepții greșite, pentru că pe medic nu îl interesează dacă esti epilată sau nu, în ce ești îmbrăcată sau aspectul tău fizic; de asemenea, chiar dacă unele întrebări te vor jena (de exemplu cele legate de activitatea sexuală), ține minte că tot ce îi vei spune medicului este confidențial, medicul nu are cum să transmită aceste informații mai departe fără acordul tău, nici chiar membrilor familiei tale.
  • În al treilea rând, ține minte că tot ce se întâmplă în cadrul consultației are loc cu acordul tău; adică dacă nu ești de acord cu ceva, fie să răspunzi la anumite întrebări, fie anumite etape din cadrul consultului propriu-zis, este dreptul tău să refuzi! Aici trebuie totuși să menționez că, în funcție de ce anume refuzi tu, medicul poate să nu aibă suficiente elemente pentru a putea pune un diagnostic sau a formula o opinie și o să îți transmită acest lucru.
  • În al patrulea rând, dacă vii la medic cu o anumită problemă, nu doar pentru un control de rutină, îmi imaginez că ai mai multe întrebări în legatură cu acea problemă; sfatul meu este să faci o listă de acasă cu toate întrebările tale, pentru că s-ar putea ca atunci când te afli față în față cu doctorul, să uiți să întrebi ceva important (mai ales dacă ești stingherită sau emoționată în acele clipe).

Este optim să ai vezica goală în momentul examinării. Dacă vrei ca medicul să recolteze anumite probe din secreția cervico-vaginală (ca de exemplu, pentru testul Papanicolau sau pentru un examen de secreție vaginală), trebuie să eviți, cu cel puțin 24 de ore, optim 48 de ore înaintea controlului ginecologic, următoarele: contactul sexual, dușurile intravaginale, tampoanele interne sau ovulele administrate intravaginal. De asemenea, medicul nu poate recolta dacă ai o sângerare pe cale vaginală.

Tu te vei așeza pe masa ginecologică pe spate, cu picioarele așezate în suporții mesei (adică genunchii sunt îndoiți, iar picioarele depărtate). Medicul va introduce în vaginul tau speculul sau valvele, adică niște instrumente din plastic sau metal, de unică folosință sau nu, care îl ajută să vizualizeze mai bine vaginul și colul uterin. După inspecția vizuală, poate avea loc recoltarea din col sau/și vagin a probelor din secreția cervico-vaginală despre care ți-am vorbit mai devreme.

În timp ce tu rămâi în aceeași poziție, medicul va introduce două degete în vaginul tău, iar cu cealaltă mână va apăsa pe abdomenul tău; în acest fel, medicul va examina colul uterin, uterul, ovarele și trompele uterine, adică organele genitale interne.

Ce trebuie să reții aici este că, în ciuda faptului că acest moment al consultației te poate jena (și este normal să te simți puțin jenată), examenul cu valvele și tuseul vaginal durează, de obicei, câteva minute în total. Iar toată această examinare se desfășoară în interesul tău. Nu doare, dar este posibil să simți un ușor disconfort (aici contează și mai mult acea atitudine relaxată despre care îți povesteam mai devreme, pentru că psihicul contează foarte mult; cu cât esti mai anxioasă și cu cât este mai mare durerea pe care te aștepti să o simți, cu atât va fi mai mare gradul de disconfort pe care îl vei simți).

Pe de alta parte, medicul are datoria să efectueze aceste manevre cu blândețe și să îți explice în prealabil toate manevrele pe care le va efectua, pentru ca tu să știi la ce să te aștepți și să nu te ia prin surprindere cu ceva.

Se numește așa pentru ca medicul va introduce o sondă ecografică subțire acoperită cu un prezervativ în interiorul vaginului tău și va examina uterul, ovarele și trompele uterine. Motivul pentru care face asta în loc de a efectua o ecografie transabdominală (cu care poate ești mai obișnuită) este faptul ca ecografia transvaginală vizualizează organele genitale interne cu o rezoluție superioară ecografiei clasice, efectuată pe abdomen; astfel, informațiile aduse medicului sunt mai exacte și el poate să pună un diagnostic precis și cât mai aproape de adevăr.

Trebuie efectuat de către medicul ginecolog la fiecare 1-3 ani la pacienta care are între 20 și 39 de ani, și anual în cazul pacientei cu vârsta de cel puțin 40 de ani. Menționez aici că, datorită faptului că studiile au arătat că examinarea clinică a sânilor este ineficientă în scăderea mortalității prin cancerul de sân, mai multe organizații de profil au eliminat această examinare din ghidurile lor de screening.

Se începe cu inspecția sânilor, moment în care tu vei sta în șezut și cu palmele așezate pe coapse, iar medicul va analiza vizual sânii tăi, cautând modificari de formă sau de simetrie ale sânilor, modificări la nivelul pielii sanilor sau la nivelul mameloanelor (ca retracție, secreție, etc.).

Urmează apoi palparea ganglionilor limfatici, pe care medicul îi evaluează la nivelul axilei tale, dar și deasupra și dedesubtul claviculelor. Pentru examinarea axilei, tu rămâi în aceeași poziție, iar medicul îți îndepărtează brațul de corp, palpând axila și detectând ganglionii prin compresia lor pe peretele toracelui.

Ultima etapă a examinarii este palparea propriu-zisă a sânilor. Pentru asta, tu te vei întinde pe spate pe patul de examinare și vei ridica mâna deasupra capului, pentru a întinde țesutul sânului pe peretele toracelui. Ginecologul îți va palpa sistematic sânul, cu mișcări circulare, evaluând atât țesuturile superficiale, cât și pe cele profunde. Dacă i-ai spus că ai observat o secreție la nivelul mamelonului, îți va comprima și mamelonul, pentru a investiga acea secreție.

Tot rolul ginecologului este să sfătuiască pacienta să își evalueze vizual periodic sânii, iar dacă observă formațiuni la nivelul sânului sau axilei, secreție sau retracție la nivelul mamelonului, dureri la nivelul sânilor care nu sunt ciclice sau orice modificări ale pielii sânilor (ca de exemplu ulcerație, înroșire, edem sau încrețirea pielii), să se prezinte la medic. Dacă vrei să efectuezi și auto-palparea sânilor, ginecologul trebuie să îți prezinte beneficiile, limitările și potențialele prejudicii ale acestei manevre și să te sfătuiască să o practici în prima săptămână de după menstră.

Nu vreau să închei acest articol fără să îți subliniez încă o dată faptul ca ginecologul nu este un bau-bau, ci un om care a învățat mult ca să te ajute; el nu este acolo ca să te judece în nici un fel, ci doar să te ajute să rămâi sănătoasă.

Articolul este scris de Dr. Ioan Boleac, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, cu specializare în fertilizare in vitro, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Surecheck.

Dacă dorești să faci cunoștință cu Dl. Ioan Boleac aici îl poți găsi: https://ioanboleac.ro/

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!

surecheck_logo_low-res

Partenerul media pentru acest proiect este Iqool

Vizitatori

N/A