Împreună învingem violența bazată pe gen
INTRODUCERE
Violența bazată pe gen (VBG) se bazează pe un dezechilibru de putere și se desfășoară cu intenția de a umili și de a face o persoană sau un grup de persoane să se simtă inferior și/sau subordonat. Acest tip de violență este adânc înrădăcinat în structurile sociale și culturale, normele și valorile care guvernează societatea și este adesea perpetuat de o cultură a negării și a tăcerii. Violența de gen poate avea loc atât în sfera privată, cât și în cea publică și afectează femeile în mod disproporționat.
TIPURI DE VBG
Violența bazată pe gen (VBG) este de multe ori asociată doar cu violența fizică sau cea sexuală, însă ea nu se limitează doar la aceste două forme. Pornind de la tipurile menționate în Convenția de la Istanbul, Consiliul Europei a distins 5 tipuri de violență bazată pe gen:
🔴 Violența fizică reprezintă orice act intenționat al agresorului care are ca scop provocarea unor vătămări și/sau traume victimei, prin intermediul forței fizice.
⚠️ Violența fizică se poate manifesta prin diferite acțiuni violente precum: pălmuirea, lovirea, zgârierea, sufocarea, strangularea, imobilizarea, mușcarea, îmbrâncirea, împiedicarea, arderea, lovirea, aruncarea cu obiecte contondente spre victimă, înjunghierea, etc.
👫 În relațiile intime, violența fizică, denumită adesea violență domestică, continuă să fie un fenomen larg răspândit în fiecare țară. Relațiile trebuie să se bazeze pe încredere, stimă și ajutor reciproc. Nimeni nu ar trebui să își trăiască viața într-o stare continuă de frică față de persoana pe care o iubește. Violența în cuplu este o problemă gravă, care trebuie observată încă de la început, când semnele sunt încă mici. Deși poate uneori consideri că exagerezi sau că nu ai motive de îngrijorare, faptul că ai ajuns să te gândești la acest aspect poate fi deja un semn că ceva nu este în regulă.
👬👭 În spațiul public, violența bazată pe gen este adesea legată de ipoteze și așteptări cu privire la rolurile de gen, persoanele LGBT+ putând să devină ușor victime ale violenței publice. Violența împotriva persoanelor LGBT+ poate fi organizată (grupuri care merg la locuri de întâlnire cunoscute ale bărbaților gay pentru a-i bate) sau izbucniri spontane, cum ar fi atunci când două persoane de același sex/gen se țin de mână mergând pe stradă, iar cuplul este atacat.
🔴 Violența verbală constă într-un anumit tip interacțiune verbală în care o persoană provoacă daune emoționale persoanei căreia i se adresează prin intermediul unor strigăte, insulte, amenințări, a unui limbaj ofensator ca formă de comunicare și nu numai.
🙎♀️🙎♂️ Violența verbală bazată pe gen din sfera publică vizează în cea mai mare parte femeile și persoanele LGBT+. Pot exista comentarii și glume despre femei sau legate de sexualitatea (percepută) a tinerilor (în special a băieților).
🆘 Primul pas în abordarea abuzului verbal este recunoașterea abuzului. Dacă ați reușit să identificați orice tip de abuz verbal în relația pe care o aveți, este bine să vă adresați celor dragi sau persoanelor de încredere pentru sprijin sau chiar a unui terapeut care vă poate ajuta să depășiți efectele negative pe termen scurt și lung ale abuzului verbal.
🔴 Violența psihologică implică orice comportament care afectează integritatea psihologică a altei persoane prin diferite acțiuni.
⚠ Important de menționat este faptul că toate formele de violență conțin un aspect psihologic, însă există și câteva forme specifice acestui tip de violență precum șantajul, manipularea, neglijarea emoțională și izolarea.
🚷 În sfera publică, o formă des întâlnită de violență psihologică este izolarea celor care nu acționează conform rolurilor tradiționale de gen. Acest lucru presupune excluderea din anumite activități de grup.
🔴 Violența sexuală are loc atunci când o persoană forțează/manipulează/constrânge o altă persoană să ia parte la activități de natură sexuală, fără consimțământul acesteia.
⚠Printre cele mai cunoscute forme de violența sexuală se numără:
📍 Violul
📍 Agresiunea sexuală a copiilor și incestul
📍 Agresiunea sexuală a partenerului
📍 Hărțuirea sexuală
📍 Exploatarea sexuală
📍 Arătarea organelor genitale fără consimțământul celeilalte persoane
📍 Avortul forțat
❌ Toate formele de violență sexuală pot apărea atât în sfera privată, cât și în cea publică. Cu toate acestea, există trei forme particulare de violență sexuală în sfera publică care merită precizate: hărțuirea sexuală la locul de muncă, violența sexuală ca armă de război și violența sexuală împotriva persoanelor LGBT+ ca mijloc de “pedeapsă” pentru abandonarea rolurilor de gen prescrise.
🧔🏾🧕🏻👱🏻♀️🧑🏼 Cei care abuzează sexual pot fi cunoscuți, membri ai familiei, persoane de încredere sau străini. Violența sexuală afectează oameni de toate genurile, vârstele, rasele, religiile, veniturile, abilitățile, profesiile, etniile și orientările sexuale. Cu toate acestea, inegalitățile sociale pot spori riscul.
🔴 Violența socio-economică reprezintă orice act sau comportament care cauzează un prejudiciu economic sau social unei persoane. Deprivarea socio-economică poate face o victimă mai vulnerabilă la alte forme de violență și poate fi chiar motivul pentru care sunt aplicate alte forme de violență.
⚠️ Formele cele mai frecvente de violență socio-economică sunt următoarele:
📍 Înlăturarea veniturilor victimei
📍 Restricționarea accesului la resurse financiare (acordarea statutului de gospodină sau obligația de a lucra într-o afacere de familie fără salariu)
📍 Impunerea la muncă forțată
📍 Daune materiale
📍 Nerespectarea responsabilităților economice (plata pensiei alimentare)
👩🏼⚕️👨🏻⚕️ Violența socio-economică în sfera publică este atât o cauză, cât și un efect al relațiilor de putere de gen dominante în societate. Aceasta poate include refuzarea accesului la educație sau la muncă plătită în mod egal (în principal pentru femei), refuzarea accesului la servicii, excluderea de la anumite locuri de muncă.
💲 Unele forme publice de violență socio-economică de gen contribuie la faptul că femeile devin dependente economic de partenerul lor (salarii mai mici, prestații de îngrijire a copilului foarte mici sau inexistente). O astfel de relație de dependență oferă apoi cuiva care are tendința de a fi abuziv în relație, ocazia de a acționa fără teama de a-și pierde partenerul.
INFORMAȚII PENTRU FACILITATORI
Toate informațiile din cadrul acestei secțiuni reprezintă o prezentare generală a aspectelor cheie și a cunoștințelor relevante legate de violența de gen pentru a îndruma profesorii și personalul școlii alături de persoanele care lucrează în ONG-uri asupra modului în care să abordeze problema violenței bazate pe gen cu elevii.
LINII DIRECTOARE PENTRU PREDARE
Educația sigură și cuprinzătoare începe cu un mediu sigur de învățare. Un mediu sigur de învățare este o condiție prealabilă importantă pentru ca elevii să capete încredere în ei, să adreseze întrebări și să reflecte în comuniune. Rolul profesorilor este de a se asigura că învățarea în clasă este asigurată într-un mod care respectă opiniile elevilor, în timp ce condamnă în același timp declarațiile care promovează hărțuirea, intimidarea și discriminarea. În calitate de facilitator, este important să discutați fără a judeca și într-un mod incluziv. Prin urmare, ar fi necesar să se ia în considerare o abordare critică a normelor în timpul predării. O abordare critică față de norme, discutarea și analiza normelor convenționale, rolurilor de gen, imaginea corporală, sexualitatea, relațiile și viața de familie.
Cum se creează un mediu sigur atunci când se abordează normele de gen?
- Încercați să vă implicați și să îi provocați pe elevi să aibă o opinie critică față de normele în discuție.
- Nu trebuie să utilizați experiențele personale atunci când discutați despre diverse aspecte dacă vă face să fiți vulnerabili. Discutați despre normele care există în societate și evitați să vă dați drept exemplu sau să dați exemplul altor persoane.
- Asigurați-vă că utilizați un limbaj incluziv atunci când discutați despre acest subiect.
Utilizați „aceia dintre noi care…” în loc de „cei care…” atunci când discutați despre declarații. Acest lucru împiedică stigmatizarea. - Dacă dvs., în calitate de facilitator, observați că un elev face un comentariu discriminatoriu, trebuie să îl abordați imediat și să precizați de ce comentariul este discriminatoriu sau potențial dăunător.
Atunci când predați un subiect sensibil, cum ar fi violența de gen, trebuie să vă asigurați că materialul este predat în funcție de vârstă și maturitate. Având în vedere că manualul este destinat grupei de vârstă 14-20 ani, pot fi parcurse și subiecte conexe violenței bazate pe gen cu un grad mai ridicat de sensibilitate, precum hărțuirea sexuală, violența domestică, violența de gen în context digital.
Este necesar să se parcurgă aceste subiecte, deoarece persoanele din această grupă de vârstă sunt în perioada în care își construiesc propriile relații, iar unele dintre ele își explorează deja propria sexualitate. Pentru grupele de vârstă mai mici, trebuie să se acorde atenție modului în care este abordată violența de gen. În loc să se discute direct despre violență și abuz, trebuie să se abordeze subiectul, povestind întâi despre sentimente, emoții și demnitate umană, despre rănirea și supărarea celorlalți. Pentru ca materialul să fie cât mai eficient posibil într-un mod preventiv, este important ca tinerii și copiii să primească informațiile necesare înainte ca aceste cunoștințe să fie exersate în activități interactive.
De asemenea, este important să se ia în considerare trecutul grupului. În calitate de facilitator trebuie să conștientizați în prealabil caracterul sensibil al subiectelor și să vă gândiți ce părți ale materialului sunt mai potrivite pentru grupul dvs.
Interacțiunea socială creează condiția de învățare semnificativă, comparativ cu asimilarea pasivă a informațiilor. Învățarea care are loc prin cooperare, discuție, interpretare de roluri, brainstorming și studii de caz le permite elevilor să-și controleze propriul proces de învățare. Acest lucru, la rândul său, va crea încrederea și responsabilizarea elevilor și condițiile pentru ca aceștia să-și exprime opiniile, precum și să-și demonstreze respectul față de opiniile celorlalți (Kazalauskiene et. al., 2021, p.3).
În acest mod, învățarea participativă le oferă elevilor o „voce” ca ei să atragă atenția asupra nevoilor lor și să își îmbunătățească competențele de comunicare, empatie, planificare și conducere. Acest manual utilizează diferite experiențe, cazuri și activități pentru a facilita un mediu de învățare participativă sănătos și le oferă elevilor mijloacele necesare pentru gândirea critică și soluționarea problemelor.
Violența de gen este un subiect care trebuie abordat într-un mod atent și sensibil, având în vedere caracterul necunoscut în care grupul ar fi putut sau nu să abordeze problema. Unii pot fi expuși la unele forme de violență de gen pe măsură ce cresc, pot fi victime ale hărțuirii și intimidării de gen în școli, pot trăi într-o casă care este afectată de violență domestică sau chiar pot fi expuși violenței în propriile relații amoroase. Nu este întotdeauna ușor să se identifice atunci când o persoană este victimă a violenței sau abuzului deoarece violența de gen include mai mult decât violență fizică. Cu toate acestea, atunci când abordați acest subiect, trebuie acordată atenție semnelor cum ar fi comportamentul retras, anxios sau depresiv, perturbator și supărăcios. Este întotdeauna important să se promoveze un mediu în care să nu se simtă judecați și care să fie deschis pentru ca grupul destinatar să se simtă în siguranță în timpul discuțiilor în grup. Facilitatorul trebuie să se asigure că stabilește întotdeauna și parcurge „reguli de bază”, cum ar fi cele menționate anterior în manual. În unele cazuri, facilitatorul ar putea găsi scenarii în care un tânăr discută despre experiențele sale legate de violența de gen și abuz. Trebuie să existe un anumit nivel de respect și profesionalism între cele două părți, iar facilitatorul să îndeplinească rolul de bun ascultător și să sugereze acțiuni adecvate și valabile.
Concepte și noțiuni teoretice asociate violenței bazate pe gen
Definiție și domeniul de aplicare
Violența de gen ridică direct problema violenței personale, violenței în familie, violenței în școli și violenței publice. În general, aceasta include orice tip de discriminare împotriva unei persoane pe baza sexului sau a identității de gen. Violența de gen este un fenomen global și omniprezent care aduce atingere tuturor claselor sociale și se reduce la limite de vârstă, sexualitate, rasă, pregătire școlară sau statut socio-economic. Modul în care o societate alege să controleze violența inerentă reflectă valoarea pe care o acordă respectului reciproc și toleranței față de diferențe, precum și drepturilor omului, democrației și bunei guvernări (ElBushra, Lopez, 1992, pg.1).
Violența bazată pe gen (VBG sau GBV- gender based violence) reprezintă un concept mai puțin popular în spațiul românesc, nu doar din perspectiva dezbaterilor publice pe care le stârnește problematica genului, ci pentru că adesea este suprapus cu un alt concept, cel al violenței domestice, care se bucură de o vechime mai mare în cadrul normativ de referință.
Institutul European pentru egalitatea de Gen definește violența bazată pe gen ca un fenomen adânc înrădăcinat în inegalitatea de gen, o violare gravă a drepturilor omului care se manifestă împotriva unei persoane motivată de genul acesteia. Observăm așadar, că între VBG și violența împotriva femeilor nu există o egalitate perfectă, bărbații putând fi și ei victime ale VBG. În plus, spectrul victimelor VBG se poate diversifica pe măsură ce diferitele comunități extind câmpul semantic al genului dincolo de suprapunerea tradițională cu cele două sexe. Totuși, faptul că violența bazată pe gen este în cea mai mare parte din cazuri direcționată împotriva femeilor face ca cele două concepte, VBG și violența împotriva femeilor, să fie utilizate aproape sinonim. (Costache, Gușă, Dimiti, 2022)
CONVENȚIA DE LA INSTANBUL
Convenția de la Istanbul distinge între violența împotriva femeilor și violența de gen împotriva femeilor. Violența împotriva femeilor face referire la încălcarea drepturilor omului care subsumează „toate acțiunile de violență de gen care rezultă în, sau care sunt probabile a rezulta în, vătămarea sau suferința fizică, sexuală, psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv amenințările cu asemenea acțiuni, coerciția sau deprivarea arbitrară de
libertate, indiferent dacă survine în public sau în viața privată”. Violența de gen împotriva femeilor, în schimb, este înțeleasă ca implicită violenței împotriva femeilor, diferența fiind dată de motivație. Anume, atunci când violența îndreptată împotriva unei femei are loc în mod particular pentru că este femeie sau femeia este afectată în mod disproporționat de această violență. (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, art. 3)
Față de acestea, violența domestică se manifestă ca o formă a violenței, care poate lua forma celei împotriva femeii și care implică „toate acțiunile de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică, care survin în familie sau în unitatea domestică sau între foștii sau actualii soți sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărțit același domiciliu cu victima”. (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, art. 3)
În mod similar, formele pe care VBG împotriva femeilor le comportă, așa cum sunt prevăzute ele de Convenția de la Istanbul, pot fi următoarele: violența psihologică (prejudicierea integrității psihice a unei persoane prin coerciție și amenințări); urmărirea (un comportament amenințător repetat direcționat împotriva unei persoane astfel încât o determină pe aceasta să se teamă pentru propria siguranță); violența fizică; violența sexuală și violul (angajarea în acte neconsimțite de natură sexuală cu o persoană sau determinarea ei să se angajeze în astfel de acte cu un terț); căsătoria forțată; mutilarea genitală (mutilarea parțială sau totală a organelor genitale feminine, inclusiv constrângerea, incitarea sau procurarea unei fete pentru a se supune unui astfel de act); avortul forțat și sterilizarea forțată; hărțuirea sexuală (orice formă de conduită verbală, nonverbală sau fizică de natură sexuală, cu scopul sau cu efectul violării demnității unei persoane). (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, art. 33-40)
GLOSAR DE TERMENI
Un termen-umbrelă pentru orice act dăunător care este săvârșit împotriva voinței unei persoane și care se bazează pe diferențele de gen atribuite din punct de vedere social între femei și bărbați. Natura și amploarea anumitor tipuri de violență de gen variază în funcție de culturi, țări și regiuni. Exemplele extreme includ violența sexuală, inclusiv exploatarea sexuală/abuzul sexual și prostituția forțată, violența domestică, traficul de persoane, căsătoria forțată/ timpurie, practicile tradiționale dăunătoare cum ar fi: mutilarea genitală a femeilor, crimele de onoare etc.
O construcție socială și culturală, care distinge diferențe în atributele bărbaților și femeilor, fetelor și băieților, și, în consecință se referă la rolurile și responsabilitățile bărbaților și femeilor. Prin urmare, rolurile bazate pe gen și alte atribute, se schimbă în timp și variază cu diferite contexte culturale. Conceptul de gen include așteptările legate de aceste caracteristici, aptitudini și comportamente probabile atât ale femeilor, cât și ale bărbaților (feminitate și masculinitate). Acest concept este util în analizarea modului în care practicile partajate în mod frecvent legitimează discrepanțele dintre sexe.
Atributele și caracteristicile acceptate de gen masculin și feminin stabilesc identitatea la un anumit moment dat pentru o anumită societate sau comunitate. Acestea reprezintă standardele și așteptările la care se reduce, în general, identitatea de gen, în cadrul unui interval care definește o anumită societate, cultură și comunitate la un moment dat. Normele de gen sunt idei despre modul în care trebuie să fie și să se comporte bărbații și femeile. Internalizate de timpuriu în viață, normele de gen pot stabili un ciclu de viață de socializare și stereotipuri de gen.
Normele sociale și comportamentale care, într-o anumită cultură, sunt considerate în general ca fiind adecvate din punct de vedere social pentru persoanele de un anumit sex. Acestea determină adesea responsabilități și sarcini tradiționale alocate bărbaților, femeilor, băieților și fetelor. Rolurile specifice genului sunt adesea condiționate de structura gospodăriei, accesul la resurse, impacturile specifice ale economiei globale, apariția conflictului sau a dezastrului și alți factori relevanți la nivel local, cum ar fi condițiile ecologice.
Atribuirea anumitor atribute, caracteristici și roluri persoanelor pe baza genului lor. Stereotipurile de gen pot fi negative (adică femeile sunt conducători auto nepricepuți, bărbații nu pot schimba scutece) și benigne (adică femeile sunt îngrijitoare mai bune, bărbații sunt mai puternici). Stereotipurile de gen devin dăunătoare atunci când limitează alegerile unei persoane în viață, cum ar fi instruirea sau cariera, și planurile de viață. Stereotipurile de gen compuse au loc atunci când sunt stratificate cu stereotipuri despre alte caracteristici ale persoanei, cum ar fi dizabilitatea, etnia sau statutul social.
Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor: rasă, religie, handicap, naționalitate, categorie socială, convingeri, etnie, sex (gen), limbă, vârstă, orientare sexuală, apartenența la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are ca scop sau ca efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ce este discriminarea?)
Prin violența fizică se înțelege vătămarea intenționată a integrității corporale ori a sănătății, prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acțiuni cu efect similar. (Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie).
Violența sexuală reprezintă orice violență cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relații interpersonale.(violul conjugal, abuzul sexual, interzicerea folosirii metodelor de contracepție, obligarea practicării prostituției) (Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie).
Violența economică este privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de situații de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei; interzicerea dreptului de a poseda, a folosi și de a dispune de bunurile comune; control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune; refuz de a susține familia; impunere la munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv a unui membru de familie minor; alte acțiuni cu efect similar. (Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie).
Sexting înseamnă trimiterea, primirea sau redirecționarea mesajelor, fotografiilor sau a videoclipurilor cu caracter sexual explicit, în principal prin intermediul telefoanele mobile. Poate include, de asemenea, utilizarea unui computer sau a oricărui dispozitiv digital. (Salter, 2013, pp.310–315)
Catfishingul este o activitate înșelătoare în care o persoană creează o persoană fictivă sau o identitate falsă pe o rețea socială și vizează, de obicei o anumită victimă. (Chandler, Munday, 2016) Această practică poate fi folosită pentru câștiguri financiare, pentru a compromite într-un fel o victimă, ca o modalitate de a supăra în mod intenționat o victimă sau pentru îndeplinirea unor dorințe.
Hărțuirea reprezintă orice comportament care pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.
Aprofundarea formelor de manifestare a violenței bazate pe gen
Resurse educaționale și exemple de activități nonformale pentru conștientizarea VBG
SESIUNE DE FORMARE - VBG
Această pagină a fost realizată pe baza materialelor dezvoltate în cadrul proiectului „Împreună învingem violența bazată pe gen”.
Proiect derulat de:
Proiectul este derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bacău și Sex og Politikk și beneficiază de o finanțare în valoare de 248.870,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!