Violența sexuală în mediul online

În acest articol îmi doresc să abordăm un subiect care, deși a luat o foarte mare amploare, nu este foarte des discutat, anume violența sexuală în mediul online. (1,2)

Pe lângă multiplele beneficii pe care le aduce internetul, utilizarea lui presupune și unele riscuri, atât pentru adulți, cât și pentru copii, adolescenți sau tineri. Unul dintre ele este cyberbullying-ul, despre care am scris mai multe aici. Violența sexuală online, despre care veți afla mai multe în cele ce urmează, este o formă de cybergbullying în care sunt prezente comportamente și interese sexuale.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei și  creșterea utilizării rețelelor de socializare online (3), a apărut o nouă modalitate de manifestare a abuzului sexual. Abuzul sexual asupra copiilor sau  tinerilor și  este o formă de violență destul de des întâlnită, despre care puteți afla mai multe citind aici. 

Violența sexuală online se realizează cu ajutorul tehnologiei, telefoane mobile, computere, tablete, orice dispozitiv prin care se poate comunica la distanță, și este favorizată atât de faptul că  majoritatea dispozitivelor sunt portabile și sunt dotate cu accesorii care permit comunicarea în timp real (microfon, cameră video) (2) cât și de creșterea tot mai mare a utilizatorilor tineri (4).

Exploatarea sexuală și abuzul online ale copiilor presupun utilizarea tehnologiei tot timpul sau doar la un moment dat în timpul abuzului sau exploatării, așadar, interacțiunea dintre cei doi poate fi online, dar și în viața reală sau o combinație între cele două tipuri de interacțiune. 

Exploatarea și abuzul sexual online asupra minorilor (persoane sub 18 ani) includ o gamă diversificată de practici aflate în permanentă evoluție, cum ar fi:

• implicarea copiilor, adolescenților în discuții cu tentă sexuală, 
• expunerea persoanelor sub 18 ani la imagini sau materiale cu conținut sexual (pornografice) sau forțarea unui copil să urmărească un act sexual; 
• realizarea, obținerea sau distribuirea unor materiale care reprezintă abuzul sexual asupra copiilor (uneori denumită pornografie infantilă); 
• racolarea copiilor în mediul online în scopuri sexuale; 
• exploatare sexuală care implică constrângerea, amenințarea sau înșelăciunea unui copil pentru a-l implica în activități sexuale;
• transmisiunile live (streaming) ale abuzului sexual asupra copiilor; 
• partajarea fără acord a conținutului sexual auto-generat, care implică copii; 
• expunerea nedorită la conținut sexualizat. (5)

În timp ce majoritatea cazurilor de abuz sunt comise de adulți,  o treime sunt comise de persoane sub 18 ani. 

Prin opțiunile pe care le oferă utilizarea internetului, mediul online este un loc foarte ofertant pentru explorarea identității și a sexualității. Ambele sunt în plin proces de dezvoltare în perioada adolescenței, vârstă la care cei mai mulți caută informații și persoane alături de care să exploreze aceste laturi, ceea ce este natural și firesc. (1) 

Când vine vorba despre copii și tineri, există o diferență reală între explorarea sexuală uzuală și comportamentul abuziv. Tocmai de aceea este importantă identificarea pericolelor și protejarea în fața lor, precum și filtrarea informațiilor false de cele reale. Acestea pot fi prevenite printr-o serie de măsuri, printre care informarea adecvată din surse sigure. 

În urma unui studiu realizat în România, s-a descoperit că majoritatea copiilor nu cunosc toate formele de abuz sexual.  Astfel, ar fi de menționat că: 

• mimarea actului sexual, fără ca acesta să aibă loc, este o formă de abuz sexual. 
• dacă abuzatorul se dezbracă (parțial sau total) în fața unor minori, în scopul satisfacerii sexuale, este tot o formă de abuz sexual. 
• dacă cineva te invită sau te obligă să vizionezi imagini sau/ și filme cu conținut sexual explicit este o formă de abuz sexual. 
• dacă cineva îți propune să își atingă zonele intime, sau îți cere ca tu să-i atingi organele genitale, de asemenea, este o formă de abuz. 
• dacă un adult (sau o persoană mai mare cu 3 ani) cere unui copil să se dezbrace (parțial sau total), poate fi o formă de abuz.
• forțarea copilului de a întreține relații sexuale, chiar dacă nu ajunge ca acest lucru să se întâmple, este o formă de abuz; 
• atingerea de către abuzator a zonelor intime ale propriului corp în fața copilului sau atingerea corpului copilului împotriva voinței acestuia, este o formă de abuz. 
• atingerea zonelor intime ale corpului copilului de către abuzator. (8) 

Riscurile legate de sexualitate pot avea următoarele forme: hărțuire electronică (sexual cyberbullying), trimiterea și primirea mesajelor cu conținut sexual (sexting), racolarea minorilor în scopuri sexuale (grooming), pornografie infantilă și formele speciale ale acesteia, respectiv expunerea la materiale pornografice.

Sexting-ul se referă la primirea sau trimiterea materialelor (mesaje, fotografii, videoclipuri) cu conținut sexual prin intermediul telefonului mobil, calculatorului utilizând diferite aplicații, platforme sau rețele de socializare. Un număr mare de minori trimit și primesc frecvent mesaje cu conținut sexual explicit. Expunerea nedorită la materiale sexuale se manifestă prin situațiile în care minorul ia contact pe neașteptate cu poze, filme cu conținut sexual în timp ce navighează pe internet, caută alte informații, deschide email-uri, mesaje electronice sau link-uri primite. Comportamentul nedorit de vizionare a materialelor sexuale, sexting-ul coercitiv, poate fi identificat drept hărțuire electronică (cyberbullying). (9)

Hărțuirea sexuală online se referă la situația în care infractorul sexualizează interacțiunea într-un mod care o face pe victimă să se simtă inconfortabil.  Poate fi realizată prin trimiterea de imagini explicite, video sau mesaje, prin întrebări sau comentarii insistente scoase din context, care au conținut sexual. Poate fi asociat cu alte forme de abuz sexual online (de exemplu, expunerea nedorită la pornografie) sau să fie un prim pas pentru alte propuneri sexuale. Poate fi realizată atât de persoane cunoscute (de exemplu foști parteneri), cât și de persoane necunoscute. (11)

 Cyber grooming-ul este definit ca procesul prin care un adult construiește o relație de încredere și influență asupra unui minor, folosind mijloace electronice,  pentru a obține un anumit tip de interacțiune sexuală, fie online (ex: obținerea de imagini sexuale ale minorului), fie offline (ex: întâlnirea personală) cu acel minor.  Această relație poate dura câteva zile sau câțiva ani. (10)

Așa cum mediul online este ofertant pentru adolescenți și tineri, prin accesul rapid la multe informații precum și posibilitatea de a comunica în timp real cu alte persoane, oferă aceleași facilități și unor persoane adulte care pot avea probleme de natură sexuală și psihică, care sunt abuzatori și care pot manifesta comportamente antisociale. Cum probabil ați aflat de aici, nu întotdeauna știm cine se află la celălalt capăt al relației, în mediul online. Tocmai de aceea, de cele mai multe ori grooming-ul este dificil de dovedit, abuzatorii folosindu-se de conturi și identități false. Profilurile abuzatorilor au nume false, dată de naștere și adrese diferite, rude sau prieteni doar din mediul online, descriere falsă și fotografii ale unor copii, adolescenți de vârstă apropiată cu victima. Spre exemplu, poate avea profilul unui adolescent sau tânăr atrăgător, inteligent, sportiv de succes sau proaspăt absolvent al unei școli de prestigiu. În general, au un stil de comunicare asemănătoare cu al victimelor, folosesc expresiile și limbajul specific adolescentin. În general un prădător are mai multe victime în aceeși perioadă, ducând discuții în paralel. (10) 

S-au identificat cinci etape în cazul infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale: 

• formarea prieteniei 
• formarea relației
• etapa evaluării riscurilor 
• etapa exclusivității 
• etapa sexuală. 

Aceste etape variază în funcție de intenția autorului, sunt făptuitori care petrec mai mult timp într-o etapă sau reduc tot procesul de racolare la o singură etapă (9).

Strategiile folosite de către abuzatori pot fi:

• Înșelăciunea – se prezintă ca fiind altă persoană cu o imagine dezirabilă.
• Oferirea de cadouri sau bunuri materiale. Această strategie poate fi folosită ca negociere, pentru a realiza un schimb sexual. De asemenea poate fi folosită ca o strategie indirectă, subtilă, cu scopul de a îndatora victima sau de a-i crea condițiile pentru viitoarele solicitări (de exemplu, oferirea unei camere web).  
• Interesul pentru viața personală a minorilor, pentru probleme din familie, privind prietenii, școala sau nevoile emoționale ale copilului, făcându-i să se simtă confortabil și în siguranță, pentru a le câștiga încrederea, de multe ori victima simte o relație emoțională puternică față de agresor. 
• Sexualizarea treptată realizată inițial prin complimente nevinovate, ulterior acestea capătând tentă sexuală.
• Agresiuni evidente sau mascate pentru a i se îndeplini dorința, spre exemplu pentru a determina victima să trimită fotografii sexuale folosește hărțuirea, intimidare sau constrângere. Agresiunea poate să apară pentru a se răzbuna atunci când minorul nu face ce i se cere sau atunci când simte că ceva nu este în regulă și vrea să părăsească relația. Adultul ar putea să amenințe sau chiar  să răspândească fotografii sexuale sau videoclipuri ale victimei pentru a o face să arate rău în fața familiei sau a prietenilor. 

Cercetările au arătat că nu toate toate situațiile de grooming prezintă agresivitate evidentă, ușor de identificat. Este de menționat că nu toate cerințele și interacțiunile sexuale online presupun procesul de pregătire al copiilor. De exemplu, este posibil ca o cerere sexuală de la un adult către un minor să aibă loc fără utilizarea strategiilor de îngrijire online. (7)

Discuțiile prin internet cu tentă sexuală pot constitui, de asemenea, primul pas spre ademenirea copilului pentru a fi supus abuzului sexual și/sau spre crearea de pornografie infantilă și/sau constrângere sexuală. Pornografia infantilă constituie infracțiune și se află în legătură strânsă cu abuzul și exploatarea sexuală prin diferite procedee, inclusiv relele tratamente aplicate minorilor.

Frecvența

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere dramatică a cazurilor raportate de abuz sexual online asupra copiilor.  La nivel mondial creșterea a fost de la 1 milion de cazuri raportate în 2010, la aproape 17 milioane în 2019, care includeau aproape 70 milioane de imagini și înregistrări video, cele mai multe fiind în Uniunea Europeană.

85 de milioane de imagini și clipuri video, care reprezintă abuzuri sexuale asupra copiilor au fost raportate în 2021, pe lângă acestea existând multe altele neraportate. În 2021 au crescut cu 64 % cazurile de abuz sexual asupra copiilor, raportate și confirmate. 

Consiliul Europei estimează că, în Europa, unul din cinci copii cade victimă unei forme de violență sexuală. (6)

În 2016 s-a descoperit că 17,2% dintre adolescenții între 12 și 17 ani au experimentat grooming-ul online. Rata a fost mai mare pentru fete.  (7)  În context internațional, datele de prevalență privind sextingul variază între 9,6% și 54%.  (1)  

Efecte

Având în vedere importanța pe care o dăm mediului online și faptul că la vârsta preadolescenței și adolescenței, cele două medii, online și offline formează un întreg, fiind greu de diferențiat, riscurile expunerii la violența sexuală online pot afecta foarte mult un copil, adolescent, tânăr care se confruntă cu oricare dintre formele ei. Din păcate victimizarea nu apare izolat, un agresor este conectat în paralel cu mai multe victime, iar un minor expus la violența sexuală prezintă un risc mai mare de a se confrunta din nou cu o altă formă de violență. (1)

Hărțuirea cibernetică este legată de pierderea calității vieții percepute, gânduri de auto-vătămare, starea depresivă și creșterea stresului perceput în organism, anxietate, creșterea impulsivității, consum de substanțe, modificări ale obiceiurilor sănătoase (somn, alimentație, activitate fizică etc.) și interferențe în viața familială, socială și academică. Grooming-ul online are un impact psihologic complex asupra minorului, tocmai datorită relației afective, pe care abuzatorul o dezvoltă. Astfel, pe lângă cele mai sus menționate, este asociat și cu stima de sine scăzută,  abuzul de substanțe, comportament online excesiv, sentimente de vinovăție și rușine, vulnerabilitate crescută. (1, 7) 

Violența sexuală online poate afecta negativ și agresorul. Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, in orice mod, de materiale pornografice cu minori, în  mediul online se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani. (12)

Ce este de făcut?

Cea mai simplă cale este prevenția. Ia în calcul posibilitatea ca persoanele care te contactează online, să nu fie cine pretind că sunt. Există câteva lucruri pe care le-ai putea observa la prietenii tăi online care ar putea indica că nu sunt complet sinceri cu tine, spre exemplu:

• Spun că le plac exact aceleași lucruri ca și tine și îți fac o mulțime de complimente.
• Îți cer să faci sau să vorbești despre lucruri care te fac să te simți inconfortabil, cum ar fi sexul. Te simți presat în discuțiile cu persoana respectivă.
• Ei cer să discute într-un loc mai privat, cum ar fi WhatsApp, și să se îndepărteze de chat-uri sau forumuri unde alți oameni pot vedea ce vă spun.
• Vor să-ți păstreze prietenia secretă. Îți cer să nu spui nimănui despre discuțiile tale sau să spui că vei avea probleme dacă cineva află.
• Fac promisiuni sau îți oferă cadouri.Îți cer să faci lucruri pentru ei și spun că îți vor dărui un cadou sau vor face ceva bun pentru tine în schimb.(13)

Dacă ai vorbit cu cineva online de ceva vreme, ai putea decide că este timpul să te întâlnești față în față. Este important să vorbești mai întâi cu unul dintre părinți sau cu persoana care te are în grijă, înainte de a fi de acord să te întâlnești cu cineva, astfel încât acesta să te ajute să ai întâlnirea într-un mod sigur.

Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a face prima întâlnire mai sigură:

• Stabilește întâlnirea într-un loc public, aglomerat;
• Întâlnirea să fie în timpul zilei;
• Stabilește un traseu sigur, cunoscut;
• Păstrați legătura cu părintele sau persoana care vă îngrijește;
• Cere unei alte persoane să meargă cu tine;

Oricine își dorește cu adevărat să fie prietenul tău nu se va simți deranjat să accepte aceste lucruri, pentru ca tu să te simți în siguranță. (13)

Protejați-vă confidențialitatea

Când discuți cu un prieten online, s-ar putea să simți că ai încredere în el și că vrei să împărtășești mai multe cu el. Chiar dacă ai vorbit cu persoana de ceva vreme, el ar putea să ascundă cine este cu adevărat. Păstrează informațiile personale private față de persoanele pe care le întâlnești online. Iată câteva lucruri pe care poate nu doriți să le împărtășiți prietenilor online:

• orice i-ar putea ajuta să te găsească în lumea reală, cum ar fi școala ta sau locul în care locuiești
• orice nu ai vrea ca altcineva să afle
• videoclipuri sau imagini pe care nu ai dori să le vadă alți oameni. (13,14)

Dacă te confrunți cu orice formă de violență sexuală online, cere ajutorul, discută cu părinții tăi sau cu un adult de încredere. 

Dacă ești în pericol sună la 112!