VIOLENȚA DIGITALĂ

Cercetările din prezent arată că fetele și femeile sunt principala țintă a violenței sexualizate digitale online (Henry, Powell, 2016, p.399). Studiile privind sextingul, de exemplu, arată că tinerele sunt mai predispuse decât tinerii să trimită imagini explicite cu ele însele (prin telefoane sau prin alte mijloace) ca urmare a presiunii sau a constrângerii din partea partenerilor sau colegilor lor de sex masculin (Ibidem; Drouin et al, 2015; Ringrose et al, 2012).
Alte studii sugerează că femeile și fetele sunt țintele principale ale distribuției non-consensuale a imaginilor intime online (pornografie din răzbunare) (Ibidem; Citron and Franks, 2014; CCRI, 2014).

Numărul disproporționat dintre victimele de sex feminin și masculin care există ar putea fi influențat de persistența miturilor și așteptărilor învechite legate de normele sexuale și așteptările sexuale pentru femei, în special. Pe lângă ierarhizarea socială de bază, există un model construit istoric al relațiilor de putere dintre bărbați și femei și definiții ale feminității și masculinității (Henry, Powell, 2016, p.399). Bărbații și băieții pot fi și ei, însă, victime ale
violenței bazate pe gen în mediul digital, iar motivația din spatele ei provine în esență din obiectivarea și înjosirea „celuilalt” (Ibidem).

Așa-numitul „Efect Lolita” care comprimă mituri distorsionate despre sexualitatea fetelor acoperă modul în care feminitatea în societatea de astăzi este extrem de mediatizată. (Durham, 2008, p.286). Pentru a menționa unele dintre mituri, primul este transpunerea sexualității fetei într-o feminitate ideală, care implică supunerea la „privirea masculină”. Există multe metafore vizuale pe coperțile revistelor, site-urilor web, în videoclipuri muzicale sau reclame care atribuie ceea ce este considerat ca fiind „sexy” și ce nu. Al doilea mit se referă la anatomia corpului feminin „perfect”, care amintesc de măsurile perfecte (90-60-90) sau suplețea, dar și voluptatea de tip Barbie. În acest context este necesară discutarea rolului filtrelor digitale și a programelor de editare a imaginii pentru a demitiza mitul despre existența corpului feminin perfect. În cele din urmă, există mitul cunoscut și sub numele „violența ca
sexy”. Acesta se propagă prin intermediul mass-media, cum ar fi jocuri video, filme în care sunt încurajate voalat violența împotriva acelor femei portretizate ca lucrătoare sexuale sau stripere.

O parte importantă a dezvoltării tinerilor are loc online prin mesaje text, interacțiune pe rețelele sociale, jocuri multiplayer și alte platforme de comunicare. Acest lucru le permite tinerilor să creeze, să exploreze, să producă și să-și definească identitățile în mediul online. Chiar dacă tehnologia online este folosită mai ales în moduri pozitive (Hinduja, Patchin 2021, p.11089; Ahola Kohut et al., 2018; Bers, 2010; Blank, Lutz, 2018; Lytle et al., 2018; Metzger
et al., 2018), studiile au arătat, de asemenea, că au apărut comportamente problematice (Ibidem; Werner et al, 2010), inclusiv hărțuirea cibernetică (Ibidem; Hinduja and Patchin, 2015; Kowalski et al, 2014), sexting (ibidem; Hinduja and Patchin, 2012; Rice et al., 2012; Temple et al., 2012), catfishing (ibidem; D’Costa, 2014), pornografie pentru răzbunare (ibidem; Citron, Franks, 2014; Englander, McCoy, 2017) și șantaj sexual (ibid; Patchin and Hiduja, 2020; Wolak et al., 2018).

Abuzul de dating digital și abuzul digital în relații este, de asemenea, un fenomen foarte frecvent astăzi și este folosit pentru a descrie violența fizică, sexuală sau emoțională între parteneri prin mesaje text, rețele de socializare și medii online conexe (Hinduja, Patchin, 2021). Acest comportament abuziv este considerat o manifestare a secolului al XXI-lea de violență în perioada de curtare la adolescenți, care a atras îngrijorări în ultimul deceniu. (Hiduja, Patchin, 2021; Lavoie et al., 2000; Levy, 1991; O’Keeffe et al., 1986; Spencer, Bryant, 2000). Schimbul de flirturi și imagini nud online este adesea legat de fascinația tinerilor față de nuditate și de corpuri. Cu toate acestea, imaginile care sunt trimise fără consimțământ pot duce la stres și disconfort și sunt considerate un tip de abuz și hartuire conform legii.